Numeri 20:1-13
Numeri 20:1-13 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Atunci au ajuns copiii lui Israel, adică întreaga adunare, în deșertul Țin, în prima lună, și poporul a locuit în Cades; și acolo a murit Miriam și acolo a fost îngropată. Și acolo nu era apă pentru adunare și s-au adunat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. Și poporul s-a certat cu Moise și a vorbit, spunând: De am fi murit când frații noștri au murit înaintea DOMNULUI! Și de ce ați adus adunarea DOMNULUI în acest pustiu, ca noi și vitele noastre să murim aici? Și de ce ne-ați scos din Egipt pentru a ne aduce în acest loc rău? Nu este loc pentru sămânță sau pentru smochine sau pentru viță sau pentru rodii; nici nu este deloc apă pentru băut. Și Moise și Aaron au plecat din prezența adunării la ușa tabernacolului întâlnirii și au căzut cu fețele lor la pământ; și gloria DOMNULUI li s-a arătat. Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, spunând: Ia toiagul și strânge adunarea la un loc, tu și Aaron fratele tău și vorbiți stâncii înaintea ochilor lor; și ea va da apa ei, iar tu să le aduci apă din stâncă, astfel să dai adunării și vitelor lor să bea. Și Moise a luat toiagul de dinaintea DOMNULUI, precum i-a poruncit. Și Moise și Aaron au strâns adunarea la un loc înaintea stâncii și el le-a spus: Ascultați acum, răzvrătiților; trebuie să vă aducem apă din această stâncă? Și Moise și-a ridicat mâna și cu toiagul său a lovit stânca de două ori și apa a ieșit afară din abundență, și adunarea a băut și vitele lor la fel. Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise și lui Aaron: Deoarece nu m-ați crezut, pentru a mă sfinți în ochii copiilor lui Israel, de aceea nu veți duce această adunare în țara pe care le-am dat-o. Acestea sunt apele Meriba, pentru că copiii lui Israel s-au certat cu DOMNUL și el a fost sfințit în ei.
Numeri 20:1-13 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Toată adunarea fiilor lui Israel a ajuns în pustiul Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cadeș. Acolo a murit Maria și tot acolo a fost îngropată. Adunarea nu avea apă. Și s-au adunat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis astfel: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi când au murit frații noștri înaintea DOMNULUI! De ce ați adus adunarea DOMNULUI în pustiul acesta? Să murim în el noi și vitele noastre? De ce ne-ați scos din Egipt ca să ne aduceți în acest loc rău? Nu este un loc cu grâne, smochini, viță-de-vie și rodii; nu este nici apă de băut!” Moise și Aaron au plecat dinaintea adunării și s-au dus la intrarea în Cortul Întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ și li s-a arătat slava DOMNULUI. DOMNUL i-a vorbit lui Moise astfel: „Ia toiagul și chemați adunarea, tu și fratele tău, Aaron! Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stâncă și să adăpi și adunarea, și vitele.” Moise a luat toiagul dinaintea DOMNULUI, așa cum i se poruncise. Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii, și Moise a zis: „Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” Apoi, Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul său. Și a ieșit multă apă, așa încât au băut și cei adunați, și vitele lor. Atunci, DOMNUL le-a zis lui Moise și lui Aaron: „Pentru că n-ați crezut în Mine ca să Mă sfințiți înaintea fiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau!” Acestea sunt apele Meriba, unde s-au certat fiii lui Israel cu DOMNUL, care a fost sfințit între ei.
Numeri 20:1-13 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit și a fost îngropată Maria. Adunarea n-avea apă. Și s-au răsculat împotriva lui Moise și a lui Aaron. Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi când au murit frații noștri înaintea Domnului! Pentru ce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta ca să murim în ea noi și vitele noastre? Pentru ce ne-ați scos din Egipt și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?” Moise și Aaron au plecat de la adunare și s-au dus la ușa Cortului Întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ și li s-a arătat slava Domnului. Domnul i-a vorbit lui Moise și i-a zis: „Ia toiagul și cheamă adunarea, tu și fratele tău, Aaron! Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stâncă și să adăpi adunarea și vitele lor.” Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul. Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Și Moise le-a zis: „Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” Apoi Moise a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă din belșug, așa încât a băut și adunarea și au băut și vitele. Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Pentru că n-ați crezut în Mine ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau.” Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfințit între ei.
Numeri 20:1-13 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Toată adunarea israelienilor a ajuns în deșertul Țin. Era prima lună. Poporul și-a stabilit tabăra la Cadeș. Acolo a murit și a fost înmormântată Miriam. În acea zonă nu exista apă pentru popor. Astfel, israelienii s-au adunat (protestând) împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. Ei s-au certat cu Moise și au zis: „Mai bine am fi murit și noi când au murit frații noștri înaintea lui Iahve! De ce ați adus adunarea lui Iahve în acest deșert? Ca să murim aici atât noi cât și vitele noastre? De ce ne-ați scos din Egipt să ne aduceți în această zonă uscată? Nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodie. Nu există nici măcar apă de băut!” Moise și Aaron au plecat din adunare la intrarea în cortul Întâlnirii; și au căzut cu fețele spre pământ. Atunci li s-a revelat gloria lui Iahve. Iahve i-a spus lui Moise: „Ia toiagul și apoi convoacă adunarea împreună cu fratele tău numit Aaron. Vorbiți stâncii care se află în fața lor; și aceasta le va da apă din ea. Așa să procedezi ca să scoți apă din stâncă pentru ei; și să dai astfel adunării și vitelor acestui popor să bea.” Moise a luat toiagul care era înaintea lui Iahve (în cort), așa cum îi poruncise El. Apoi Moise și Aaron au strâns adunarea înaintea stâncii. Moise le-a zis: „Ascultați, revoltaților! Oare putem să scoatem apă din această stâncă pentru voi?” Atunci Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit de acolo apă din abundență. Astfel au avut ce să bea: atât adunarea, cât și vitele lor. Dar Iahve a spus atât lui Moise cât și lui Aaron: „Pentru că nu v-ați încrezut în Mine ca să evidențiați israelienilor sfințenia Mea, nu voi veți duce această adunare în țara pe care i-o dau.” Acele ape sunt izvoarele de la Meriba, unde israelienii s-au certat cu Iahve. Prin apariția lor, El Și-a revelat sfințenia.
Numeri 20:1-13 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Era în luna-ntâi, când iată, Ajunse adunarea toată A fiilor lui Israel, Într-un pustiu. Locul acel, Țin, se numea. Când au sosit, La Cades, ei au poposit Și tabăra și-au așezat. În acel loc, s-a întâmplat Cum că Maria și-a sfârșit Călătoria – a murit Și în pustia Țin, chemată, A trebuit a fi-ngropată. Acolo-ntreaga adunare A suferit de-o lipsă mare De apă. Toți s-au răsculat, Contra lui Moise, de îndat’ – Și-a lui Aron – și au cârtit. Grabnic, la Moise, au venit, Căci, ceartă, ei au căutat Și-apoi, în față, i-au strigat: „Bine era să fi murit Și noi, atunci când ne-au pierit Frații, în fața Domnului! De ce-ai adus, poporul Lui, Aici? Vrei să pierim și noi, Cu ale noastre vite-apoi? Dar în Egipt, voi ce ne-ați spus? Ne-ați scos, din el, și ne-ați adus În mijlocul pustiului. Precum vedem, nici un loc nu-i, Aicea, bun de semănat. Pe-ntinsul lui, am căutat, Însă smochini nu am văzut. Dacă nu-i apă de băut, Atunci cum ar putea să fie Rodii, sau vița cea de vie?” Moise și-Aron i-au părăsit Și, către cort, ei au pornit. Apoi, în fața ușii lui, Văzură slava Domnului Și la pământ s-au aruncat. Domnul, atunci, a cuvântat Și iată ce i-a poruncit, Lui Moise: „Știu! Am auzit Tot ceea ce s-a petrecut. Iată ce trebuie făcut: Să-ți iei toiagul, după care, Să chemi întreaga adunare. Să-l iei și pe Aron cu tine Și-atuncea când poporul vine, Mergeți la stânca ‘ceea; iată, ‘Naintea voastră, e aflată. În fața ei, să vă opriți Și-n urmă, stâncii, să-i vorbiți, Căci apă o să căpătați. Din stâncă, apă, să luați Ca să adapi acest popor, Și vitele oamenilor.” Moise, toiagul, și-a luat, Pe-Aron, apoi, el l-a chemat Și-a strâns întreaga adunare. Când au venit – cu mic, cu mare – Moise-a strigat, către popor: „Acuma, răzvrătiților, Mă ascultați! Și vom vedea Dacă noi, apă, vom putea, Din astă stâncă, să luăm, Să bem, ca să ne săturăm!” Moise, apoi, și-a ridicat Toiagul și în stâncă-a dat, De două ori la rând, cu el. Atunci, întregul Israel, Din stânca ‘ceea, a văzut, Cum curge apă de băut. Îndat’, acel întreg popor – Și-asemenea vitele lor – Apă-au băut, cât au poftit Și arșița și-au potolit. Domnul, atuncea, l-a chemat, Pe Moise, și a cuvântat: „Pentru că voi nu M-ați crezut Și-n acest fel nu ați făcut Nimic spre a fi Eu sfințit, Printre ăști oameni, negreșit Că nu voi o să fiți acei Ce-o să-i călăuziți, pe ei, În țara ce le-o dăruiesc.” Acele ape se numesc, Meriba. Numele primit, Prin „Ceartă”, este tălmăcit. Locul așa a fost chemat, Căci ei, acolo, s-au certat Cu Dumnezeu și au cârtit, Iar El, atunci, a fost sfințit.
Numeri 20:1-13 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Fiii lui Israél, toată adunarea, au sosit în pustiul Sin în luna întâi și poporul a locuit la Cádeș. Acolo a murit Míriam și a fost îngropată acolo. Adunarea n-avea apă și s-au adunat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaròn. Poporul s-a certat cu Moise și au zis: „De-am fi murit când au murit frații noștri înaintea Domnului! De ce ați adus comunitatea Domnului în pustiul acesta? Ca să murim aici noi și vitele noastre? Pentru ce ne-ați scos din Egipt și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță-de-vie, nici rodii, nici apă de băut?”. Moise și Aaròn au plecat de la comunitate la intrarea cortului întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ și li s-a arătat gloria Domnului. Domnul i-a zis lui Moise: „Ia toiagul și adună comunitatea, tu și fratele tău, Aaròn! Vorbiți stâncii înaintea ochilor lor și va da apă! Fă să iasă astfel apă din stâncă și să dea de băut comunității și animalelor lor!”. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum i se poruncise. Moise și Aaròn au adunat comunitatea înaintea stâncii. Moise le-a zis: „Ascultați, răzvrătiților! Va ieși oare apă pentru voi din stânca aceasta?”. Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă multă, așa încât au băut comunitatea și animalele lor. Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaròn: „Pentru că nu ați crezut în mine ca să mă sfințiți înaintea fiilor lui Israél, de aceea nu voi veți duce comunitatea aceasta în țara pe care le-o dau”. Acestea sunt apele de la Meríba, unde fiii lui Israél s-au certat cu Domnul și el s-a sfințit între ei.
Numeri 20:1-13 Noua Traducere Românească (NTR)
Toată comunitatea fiilor lui Israel a ajuns în deșertul Țin în luna întâi. Și poporul s-a stabilit în Kadeș. Acolo a murit și a fost îngropată Miriam. Când n-a mai fost apă pentru adunare, israeliții s-au strâns împotriva lui Moise și a lui Aaron. Poporul s-a certat cu Moise și a zis: ‒ Mai bine am fi murit când au murit semenii noștri înaintea DOMNULUI! De ce ați adus adunarea DOMNULUI în deșertul acesta? Ca să murim aici, atât noi, cât și vitele noastre? De ce ne-ați scos din Egipt să ne aduceți în acest loc rău? Nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodie și nu este nici apă de băut. Moise și Aaron au plecat dinaintea adunării către intrarea în Cortul Întâlnirii și s-au aruncat cu fața la pământ. Atunci li s-a arătat gloria DOMNULUI. DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând: „Ia toiagul și cheamă adunarea, tu și Aaron, fratele tău. Vorbiți stâncii înaintea ochilor lor, iar aceasta le va da apă din ea. Așa să scoți apă din stâncă pentru ei și să dai adunării și vitelor lor să bea“. Moise a luat toiagul dinaintea DOMNULUI, așa cum El îi poruncise. Moise și Aaron au convocat adunarea în fața stâncii, iar Moise le-a zis: ‒ Ascultați, răzvrătiților! Să scoatem apă din stânca aceasta pentru voi? Atunci Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul lui. A ieșit apă din belșug, astfel că au băut cu toții, atât adunarea, cât și vitele lor. Dar DOMNUL le-a zis lui Moise și Aaron: „Pentru că nu ați crezut în Mine, ca să arătați sfințenia Mea înaintea ochilor fiilor lui Israel, nu voi veți duce această adunare în țara pe care i-o dau“. Acestea sunt apele de la Meriba, unde fiii lui Israel s-au certat cu DOMNUL și prin care El Și-a arătat sfințenia.
Numeri 20:1-13 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit și a fost îngropată Maria. Adunarea n-avea apă. Și s-au răsculat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi când au murit frații noștri înaintea Domnului! Pentru ce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi și vitele noastre? Pentru ce ne-ați scos din Egipt și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?” Moise și Aaron au plecat de la adunare și s-au dus la ușa cortului întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ și li s-a arătat slava Domnului. Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Ia toiagul și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stâncă și să adăpi adunarea și vitele lor.” Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul. Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Și Moise le-a zis: „Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” Apoi Moise a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă din belșug, așa încât a băut și adunarea și au băut și vitele. Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Pentru că n-ați crezut în Mine ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau.” Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfințit între ei.