Plângerile 3:19-24 - Compare All Versions

Împărtășește

Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere. Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine. De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță. Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc. Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta. DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.

Adu-ți aminte de necazul și de pribegia mea, de pelin și de otravă! Sufletul meu își aduce aminte de Tine și cugetă înăuntrul meu. Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde: Bunătățile DOMNULUI nu s-au sfârșit și îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Mare este credincioșia Ta! „DOMNUL este partea mea”, zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El.”

Gândește-Te la necazul și la suferința mea, la pelin și la otravă! Când își aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine. Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde: bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Și credincioșia Ta este atât de mare! „Domnul este partea mea de moștenire”, zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El.”

Îmi amintesc (permanent) de durerea și de rătăcirea mea, de amărăciune și de pelin. Sufletul meu își amintește mereu de ele și se întristează în mine. Dar există în mintea mea ceva care mă face să mai sper: Iahve încă Își mai manifestă bunătatea; și mila Lui nu s-a epuizat. Acestea se înnoiesc în fiecare dimineață! „Admir faptul că Tu ești așa mereu!” Am zis sufletului meu: „Iahve este moștenirea mea. Acesta este motivul pentru care îmi ancorez speranța în El!”

„Te rog însă, să Te gândești Că suferință am din plin Și beau otravă și pelin!” De ele, când își amintește, De-ndat’, sufletu-mi se mâhnește. Iată dar, ceea ce gândesc, De pot să mai nădăjduiesc: Știu! Bunătățile pe care, Domnul, în mâna Sa, le are, Nu pot să se fi isprăvit! De-asemenea, nu s-a sfârșit Nici îndurarea Domnului, Căci prin bunăvoința Lui, Se înnoiesc toate, dând viață, În fiecare dimineață. Credincioșia Ta e tare, Vădindu-se nespus de mare!” „Domnul e moștenirea mea, De care, parte, voi avea” – Zice, acum, sufletul meu, Îmbărbătându-se mereu. De-aceea eu nădăjduiesc În El, mereu, și mă-ntăresc.

zain Amintește-ți de suferința și de amărăciunea mea, de venin și de pelin! Sufletul meu își amintește și este deprimat în mine. Aceasta îmi revine în inimă, de aceea aștept: het bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările lui nu s-au terminat. Ele se înnoiesc în fiecare dimineață. Mare este fidelitatea ta! Partea mea este Domnul – spune sufletul meu –, de aceea îl aștept.

Amintește-Ți de suferința și de rătăcirea mea, de pelin și de fiere. Sufletul meu își aduce aminte mereu de ele și se întristează în mine. Dar iată ce-mi vine în minte și ce mă face să mai sper: „Bunătatea DOMNULUI nu s-a sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt. Ele se înnoiesc în fiecare dimineață. Mare este credincioșia Ta!“. „DOMNUL este partea mea de moștenire“, a zis sufletul meu. „De aceea îmi voi pune speranța în El!“.

Gândește-Te la necazul și suferința mea, la pelin și la otravă! Când își aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine. Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde: Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Și credincioșia Ta este atât de mare! „Domnul este partea mea de moștenire”, zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El.”