Iov 28:23-28 - Compare All Versions

Împărtășește

Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul; Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer; Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura. Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului, Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o. Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de rău este înțelegere.

Dumnezeu îi știe calea, El Însuși îi cunoaște locul. Căci El privește până la marginile pământului, vede sub cerul întreg. Când a dat greutate vântului și când a hotărât măsura apelor, când a dat legi ploii și a însemnat drumul fulgerului și al tunetului, a văzut înțelepciunea și i-a dezvăluit valoarea, a statornicit-o și a pus-o la încercare. Atunci El i-a zis omului: «Iată, frica de DOMNUL, aceasta este înțelepciunea; depărtarea de rău este priceperea.»”

Dumnezeu îi știe drumul, El îi cunoaște locuința. Căci El vede până la marginile pământului, zărește totul sub ceruri. Când a rânduit greutatea vântului și când a hotărât măsura apelor, când a dat legi ploii și când a însemnat drumul fulgerului și al tunetului, atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o, i-a pus temeliile și a pus-o la încercare. Apoi i-a zis omului: «Iată, frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea; depărtarea de rău este pricepere.»”

Dumnezeu cunoaște drumul spre ea; și doar El știe unde locuiește. Dumnezeu se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub cer. Când i-a dat forță vântului și a decis mărimea apelor, când a dat o lege pentru ploaie și un traseu pentru trăsnet, atunci s-a uitat la înțelepciune și a lăudat-o. I-a oferit un loc al ei și a testat-o. Apoi i-a zis omului: «Înțelepciunea este frica de Dumnezeu; și în depărtarea de rău constă capacitatea de înțelegere a semnificației lucrurilor!»”

Drumul pe care hoinărește, Ținutu-n care locuiește Și unde este ea, mereu, Le știe numai Dumnezeu. El, vede totul, pe pământ – Toate câte, sub soare, sânt. Când greutate-a rânduit El, vântului, și-a stabilit Măsura apei, când a dat Legi ploii, când a însemnat, Pe cer, drumul fulgerului – Și-asemeni, al tunetului – Atuncea numai, s-a văzut Înțelepciunea; i-a făcut Domnul, o temelie tare Și-apoi a pus-o la-ncercare. Sfârșind, omului, i-a vorbit: „Iată ce am descoperit În urma cercetării, Eu: Doar frica pentru Dumnezeu E-adevărata-nțelepciune. Să faci, mereu, doar lucruri bune, Și relele le-ndepărtează: Ăst fapt, pricepere-nsemnează.”

Dumnezeu îi pricepe calea, el îi cunoaște locul. Căci el privește până la marginile pământului, vede tot ce este sub cer. Când a cântărit greutatea vântului și a fixat măsura apelor, când a făcut o regulă pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetelor, atunci a văzut-o și a remarcat-o, a fixat-o și a cercetat-o. Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul, ea este înțelepciunea și depărtarea de rău, priceperea!»”.

Dumnezeu înțelege calea către ea și El îi cunoaște locul, pentru că El Se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri. Când i-a stabilit vântului greutatea și a măsurat mărimea apelor, când a stabilit o hotărâre pentru ploaie și o cărare pentru lumina trăsnetelor, atunci S-a uitat la înțelepciune și a vestit-o; a consolidat-o și a încercat-o. Apoi i-a zis omului: «Iată, teama de Stăpânul – aceasta este înțelepciune, și depărtarea de rău este pricepere»“.

Dumnezeu îi știe drumul, El îi cunoaște locuința. Căci El vede până la marginile pământului, zărește totul sub ceruri. Când a rânduit greutatea vântului și când a hotărât măsura apelor, când a dat legi ploii și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului, atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o, i-a pus temeliile și a pus-o la încercare. Apoi a zis omului: ‘Iată, frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea; depărtarea de rău este pricepere.’”