Judecătorii 16:1-22 - Compare All Versions

Împărtășește

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă și a intrat la ea. S-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici.” Și l-au înconjurat și au pândit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea și au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî.” Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții, s-a sculat și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului. După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. Domnitorii filistenilor s-au suit la ea și i-au zis: „Înduplecă-l și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.” Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.” Samson i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Domnitorii filistenilor au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă. Și ea l-a legat cu funiile acestea. Iar niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el a rupt funiile cum se rupe o ață de câlți când se atinge de foc. Și, astfel, n-au știut de unde-i venea puterea. Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat.” El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață. Dalila a zis lui Samson: „Până acum ți-ai bătut joc de mine și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat.” El i-a zis: „N-ai decât să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii.” Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot. Ea i-a zis: „Cum poți spune: ‘Te iubesc!’, când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare.” Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte, și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila, văzând că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor și a pus să le spună: „Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui.” Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea și au adus argintul în mâini. Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și, chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea. Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a zis: „Voi face ca și mai înainte și mă voi scutura.” Nu știa că Domnul Se depărtase de el. Filistenii l-au apucat și i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță. Dar părul capului lui a început iarăși să crească după ce fusese ras.

Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea. Celor din Gaza li s-a spus: „Samson a intrat aici“. Atunci ei au înconjurat locul unde era și l-au pândit toată noaptea la poarta cetății. Toată noaptea au stat liniștiți, zicând: „Când se va lumina de ziuă îl vom ucide“. Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s-a trezit, a apucat porțile de la intrarea în cetate, cu amândoi stâlpii, le-a smuls cu tot cu zăvor, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului. După aceea, el a iubit o femeie din Valea Sorek, care se numea Dalila. Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au zis: „Amăgește-l și află de unde vine puterea lui cea mare și cum l-am putea învinge, ca să-l putem lega și să-l umilim! Apoi îți vom da fiecare câte o mie o sută de șecheli de argint!“. Dalila i-a zis lui Samson: ‒ Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cum ar trebui să fii legat pentru a fi învins? Samson i-a răspuns: ‒ Dacă m-ar lega cu șapte coarde de arc noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om. Domnitorii filistenilor i-au adus șapte coarde de arc noi, care încă nu fuseseră uscate, iar ea l-a legat cu ele. Cei ce pândeau stăteau la ea în cameră. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Dar el a rupt coardele de arc așa cum se rupe un fir de fuior când este atins de foc. Astfel, ei n-au aflat de unde-i vine puterea. Dalila i-a zis lui Samson: ‒ M-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Acum, arată-mi, te rog, cu ce poți fi legat! El i-a răspuns: ‒ Dacă m-ar lega cu funii noi, cu care să nu se fi făcut nicio lucrare, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om. Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Cei ce pândeau stăteau în cameră. El însă a rupt funiile de la brațe ca pe o ață. Dalila i-a zis lui Samson: ‒ Până acum m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Arată-mi cu ce poți fi legat! El i-a răspuns: ‒ Dacă vei împleti într-o țesătură cele șapte șuvițe de pe capul meu și le vei țintui cu ajutorul unui țăruș, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om. În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele șapte șuvițe de pe capul lui și le-a împletit în țesătură. Le-a țintuit cu ajutorul unui țăruș și apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El însă s-a trezit din somn și a smuls țărușul gherghefului cu tot cu țesătura. Atunci ea i-a zis: „Cum poți să spui că mă iubești când inima ta nu este cu mine? M-ai înșelat de trei ori și nu mi-ai dezvăluit de unde-ți vine puterea ta cea mare“. Fiindcă ea îl necăjea în fiecare zi prin cuvintele ei și îl cicălea, sufletul lui s-a întristat până la moarte. I-a istorisit tot ce era în inima lui și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al lui Dumnezeu încă din pântecul mamei mele. Dacă aș fi ras, atunci puterea mea s-ar depărta de la mine, aș slăbi și aș deveni ca oricare alt om!“. Când a văzut Dalila că i-a dezvăluit tot ce avea în inimă, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, zicând: „Veniți, fiindcă de data aceasta mi-a dezvăluit tot ce avea în inimă!“. Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au adus argint. Ea l-a adormit pe genunchii ei. Apoi a chemat un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l umilească. Atunci puterea lui l-a părăsit. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El s-a trezit din somn și și-a zis: „Mă voi ridica, la fel ca în celelalte ocazii, și mă voi scutura“. Nu știa că DOMNUL Se depărtase de el. Filistenii l-au înșfăcat și i-au scos ochii. Apoi l-au dus în Gaza și l-au legat cu lanțuri de bronz. Acolo, în închisoare, învârtea la moară. După ce a fost ras, părul capului său a început din nou să crească.

Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat în locuința ei. Cei din Gaza au fost anunțați: „Samson a intrat aici!” Atunci ei au înconjurat locul unde era Samson și l-au urmărit toată noaptea, stând la poarta orașului. În acea noapte, au stat liniștiți, zicându-și unii altora: „Când se va lumina, îl vom omorî!” Samson a rămas culcat până la jumătatea nopții. Atunci el s-a trezit. S-a dus și a prins cu mâinile lui porțile de la intrarea în oraș. Le-a smuls împreună cu cei doi stâlpi și cu zăvorul lor, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului. Apoi Samson a iubit o femeie care locuia în valea Sorec. Ea se numea Dalila. Conducătorii filistenilor s-au dus la ea și i-au zis: „Determină-l să îți spună de unde vine acea mare forță a lui; și cum l-am putea învinge, ca să îl legăm (apoi) și să îl umilim! Iar noi îți vom da fiecare câte o mie o sută de șecheli de argint!” Dalila i-a zis lui Samson: „Te rog să îmi spui de unde provine marea ta forță și cum ar trebui să fii legat ca să fii învins!” Samson i-a răspuns: „Dacă aș fi legat cu șapte frânghii noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci aș rămâne fără forță și aș deveni ca oricare alt om!” Conducătorii filistenilor i-au adus (Dalilei) șapte frânghii noi, care încă nu fuseseră uscate; și ea l-a legat cu ele. Cei care urmăreau să vadă ce se întâmplă, stăteau în camera ei. Ea i-a zis: „Samson, au venit filistenii împotriva ta!” Dar el a rupt funiile exact cum se rupe un fir de lână când este atins de foc. Astfel, ei nu au aflat de unde-i venea forța. Dalila i-a zis lui Samson: „Ai glumit cu mine; tu, de fapt, mi-ai spus minciuni. Te rog să îi spui cu ce trebuie să fii legat!” El i-a răspuns: „Dacă m-ar lega cineva cu frânghii noi, cu care să nu se fi făcut nicio lucrare, atunci forța mea ar dispărea; și aș deveni ca oricare alt om!” Dalila a luat niște frânghii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Samson, filistenii au venit împotriva ta!” Cei care îl urmăreau, stăteau în camera Dalilei. Dar el a rupt frânghiile de la brațe ca pe niște ațe. Dalila i-a zis lui Samson: „Până acum te-ai jucat cu mine; și mi-ai spus (doar) minciuni. Acum spune-mi cu ce trebuie să fii legat!” El i-a răspuns: „Dacă vei împleti cele șapte șuvițe de pe capul meu într-o țesătură și le vei înfige în pământ cu ajutorul unui țăruș, îmi va dispărea forța; și voi deveni ca oricare alt om!” În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele șapte șuvițe de pe capul lui și le-a împletit într-o țesătură. Le-a înfipt în pământ cu ajutorul unui țăruș. Apoi i-a zis: „Samson, filistenii au venit împotriva ta!” El s-a trezit din somn și a smuls din pământ țărușul gherghefului împreună cu țesătura care fusese făcută pe el. Atunci Dalila i-a zis lui Samson: „Cum poți să spui că mă iubești, în timp ce inima ta nu este cu mine? M-ai ridiculizat de trei ori până acum; și nu mi-ai spus de unde îți provine acea mare forță pe care o ai!” Pentru că ea îl deranja în fiecare zi prin cuvintele ei și pentru că tot insista, el nu a mai rezistat. Atunci i-a spus tot ce era în mintea lui. El i-a zis: „Capul meu nu a fost tuns niciodată; pentru că eu sunt un nazireu: închinat lui Iahve încă de când eram în uterul mamei mele. Dacă aș fi ras, forța mea ar pleca de la mine, aș slăbi și aș deveni ca oricare alt om!” Când a constatat Dalila că i-a spus tot secretul lui, a trimis pe cineva să îi cheme pe conducătorii filistenilor; și le-a zis: „Veniți! Pentru că de această dată mi-a spus tot ce știe!” Conducătorii filistenilor au venit la ea; și i-au adus argint. Ea l-a adormit pe Samson chiar pe genunchii ei. Apoi a chemat un om care i-a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui; și astfel a început să îl ridiculizeze. Forța lui dispăruse. Ea i-a zis: „Samson, filistenii au venit împotriva ta!” El s-a trezit din somn. Apoi și-a zis: „Mă voi ridica la fel ca în toate celelalte ocazii; și mă voi scutura!” Nu știa că Iahve Se depărtase de el… Filistenii l-au arestat și i-au scos ochii. Apoi l-au dus la Gaza și l-au legat cu lanțuri de aramă. Acolo a fost pus să muncească învârtind la râșniță într-o închisoare. După ce a fost ras, părul de pe capul lui Samson a început din nou să crească.

Atunci Samson a mers la Gaza și a văzut acolo o curvă și a intrat la ea. Și li s-a spus gaziților, zicând: Samson a venit aici. Și l-au încercuit și l-au pândit toată noaptea la poarta cetății și au stat liniștiți toată noaptea, spunând: Dimineață, când va fi ziuă, îl vom ucide. Și Samson s-a culcat până la miezul nopții; și la miezul nopții s-a sculat și a luat porțile cetății și cei doi stâlpi, cu tot cu zăvor, și a plecat cu ele și le-a pus pe umerii săi și le-a dus pe vârful unui deal care este înaintea Hebronului. Și s-a întâmplat, după aceasta, că a iubit o femeie în Valea Sorec al cărei nume era Dalila. Și domnii filistenilor s-au urcat la ea și i-au spus: Ademenește-l și vezi în ce stă marea lui putere și prin ce mijloace îl vom putea învinge, ca să îl legăm și să îl chinuim; și îți vom da fiecare o mie o sută de șekeli de argint. Și Dalila i-a spus lui Samson: Spune-mi, te rog, în ce stă marea ta putere și cu ce poți fi legat ca să fii chinuit. Și Samson i-a spus: Dacă mă leagă cu împletituri de șapte nuiele verzi, care nu au fost niciodată uscate, atunci voi fi slab și voi fi ca orice alt om. Atunci domnii filistenilor i-au adus împletituri de șapte nuiele verzi, care nu fuseseră uscate, și ea l-a legat cu ele. Și erau acolo bărbați pândind, șezând cu ea în cameră. Și ea i-a spus: Filistenii sunt asupra ta, Samson. Și el a rupt împletiturile de nuiele cum se rupe o ață de câlți când este atinsă de foc. Astfel puterea lui nu a fost cunoscută. Și Dalila i-a spus lui Samson: Iată, m-ai batjocorit și mi-ai spus minciuni, acum spune-mi, te rog, cu ce poți fi legat. Și el i-a spus: Dacă mă leagă strâns cu funii noi care nu au fost niciodată folosite, atunci voi fi slab și voi fi ca orice om. Dalila de aceea a luat funii noi și l-a legat cu ele și i-a spus: Samson, filistenii sunt asupra ta. Și erau acolo pânditori, șezând în cameră. Și el le-a rupt de pe brațele sale ca pe o ață. Și Dalila i-a spus lui Samson: Până aici m-ai batjocorit și mi-ai spus minciuni; spune-mi cu ce poți fi legat. Și el i-a spus: Dacă împletești cele șapte șuvițe ale capului meu în urzeala țesăturii. Și ea le-a prins cu un țăruș și i-a spus: Samson, filistenii sunt asupra ta. Și el s-a trezit din somnul său și a luat cu el țărușul bârnei și urzeala. Și ea i-a spus: Cum poți să spui, te iubesc, când inima ta nu este cu mine? În aceste trei rânduri m-ai batjocorit și nu mi-ai spus în ce stă marea ta putere. Și s-a întâmplat, după ce l-a supărat zilnic prin cuvintele ei și l-a implorat, astfel că sufletul lui a fost chinuit până la moarte, Că și-a deschis toată inima și i-a spus: Brici nu s-a pus pe capul meu, pentru că sunt nazireu lui Dumnezeu din pântecele mamei mele; dacă voi fi ras, atunci puterea mea mă va părăsi și voi deveni slab și voi fi ca orice alt om. Și când Dalila a văzut că își deschisese toată inima, a trimis și a chemat pe domnii filistenilor, spunând: Urcați-vă de data aceasta, pentru că și-a deschis toată inima față de mine. Atunci domnii filistenilor s-au urcat la ea și au adus bani în mâinile lor. Și ea l-a adormit pe genunchii ei; și a chemat un om și l-a pus să îi radă cele șapte șuvițe ale capului său; și ea a început să îl chinuiască; și puterea lui l-a părăsit. Și ea a spus: Samson, filistenii sunt asupra ta. Și el s-a trezit din somnul său și a spus: Voi ieși ca în celelalte dăți și mă voi scutura. Și nu știa că DOMNUL îl părăsise. Dar filistenii l-au luat și i-au scos ochii; și l-au coborât la Gaza și l-au legat cu cătușe de aramă; și el măcina în casa închisorii. Totuși, părul capului său a început să crească din nou după ce fusese ras.

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o desfrânată și a intrat la ea. Locuitorilor din Gaza li s-a spus: „Samson a venit aici!” Așa că l-au înconjurat și au stat la pândă toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea și apoi au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî!” Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții, s-a ridicat, a apucat porțile cetății și cei doi stâlpi, le-a smuls cu tot cu zăvoare, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful dealului din fața Hebronului. După aceea, s-a îndrăgostit de o femeie din valea Sorec, pe nume Dalila. Domnitorii filistenilor au venit la ea și i-au zis: „Înduplecă-l și vezi de unde-i vine puterea asta mare și cum l-am putea birui, ca să-l legăm și să-l supunem, iar noi îți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint!” Dalila i-a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea asta mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit?” Samson i-a răspuns: „Dacă m-ar lega cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Domnitorii filistenilor i-au adus Dalilei șapte funii noi, care încă nu se uscaseră. Și ea l-a legat cu ele, iar niște oameni stăteau la pândă la ea în odaie. Dalila i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el a rupt funiile cum se rupe un fir de câlți la apropierea focului. Și n-au aflat de unde-i venea puterea. Dalila i-a zis lui Samson: „Iată, m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni! Acum, spune-mi, te rog, cu ce trebuie să fii legat!” El i-a zis: „Dacă aș fi legat bine cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe un fir de ață. Dalila i-a zis lui Samson: „Până acum m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni! Spune-mi cu ce trebuie să fii legat!” El i-a zis: „Dacă ai împleti cele șapte șuvițe de păr ale capului meu în urzeala țesăturii și le-ai țintui cu un țăruș, atunci aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Și ea le-a țintuit cu un țăruș, apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a smuls țărușul din pământ cu urzeală cu tot. Ea i-a zis: „Cum poți spune: «Te iubesc!», când inima ta nu este cu mine? De trei ori m-ai înșelat și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea asta mare!” Fiindcă ea îl necăjea prin cuvintele ei în fiecare zi și-l chinuia, o neliniște de moarte i-a cuprins sufletul, și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că eu Îi sunt închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila, văzând că își deschisese cu totul inima față de ea, a trimis să-i cheme pe domnitorii filistenilor și le-a zis: „Suiți-vă încă o dată, căci și-a deschis cu totul inima față de mine!” Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea, având argintul asupra lor. Ea l-a adormit pe genunchii ei, apoi a chemat un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea. Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a zis: „Voi ieși ca mai înainte și mă voi scutura!” Nu știa că DOMNUL Se depărtase de el. Filistenii l-au prins, i-au scos ochii, l-au coborât la Gaza și l-au legat cu două lanțuri de aramă. Și a ajuns să învârtă la râșniță în temniță. Dar părul capului lui a început iarăși să crească, după ce fusese ras.

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă și a intrat la ea. Li s-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici.” Și l-au înconjurat și au pândit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea și au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî.” Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s-a sculat și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului. După aceea a iubit o femeie din valea Sorec. Ea se numea Dalila. Domnitorii filistenilor s-au suit la ea și i-au zis: „Înduplecă-l și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint!” Dalila i-a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit!” Samson i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Domnitorii filistenilor i-au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă. Și ea l-a legat cu funiile acestea. Iar niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el a rupt funiile cum se rupe o ață de câlți când se atinge de foc. Și, astfel, n-au știut de unde-i venea puterea. Dalila i-a zis lui Samson: „Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat!” El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață. Dalila i-a zis lui Samson: „Până acum ți-ai bătut joc de mine și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat!” El i-a zis: „N-ai decât să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii.” Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot. Ea i-a zis: „Cum poți spune: «Te iubesc» când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare.” Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte, și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că Îi sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” Dalila, văzând că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să-i cheme pe domnitorii filistenilor și a pus să le spună: „Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui!” Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea și au adus argintul în mâini. Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și, chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea. Atunci ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a zis: „Voi face ca și mai înainte și mă voi scutura.” Nu știa că Domnul Se îndepărtase de el. Filistenii l-au apucat și i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță. Dar părul capului lui a început iarăși să crească după ce fusese ras.

Samsón a plecat la Gáza; acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea. Celor din Gáza li s-a spus: „A venit Samsón”. L-au înconjurat și au stat la pândă toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea, zicându-și: „Când se va lumina de ziuă, îl vom ucide”. Samsón a dormit până la miezul nopții. Pe la miezul nopții, s-a sculat și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umerii săi și le-a dus pe vârful muntelui care este în fața Hebrónului. După aceea, [Samsón] a iubit o femeie în Náhal Șórec. Numele ei era Dalíla. Conducătorii filisténilor au urcat la ea și i-au zis: „Ispitește-l, vezi și întreabă-l în ce stă puterea lui cea mare și cum am putea să-l legăm! Iar noi îți vom da fiecare câte o mie o sută de [sícli] de argint”. Dalíla i-a zis lui Samsón: „Spune-mi, te rog, de unde vine puterea ta cea mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii învins?”. Samsón i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi care nu au fost uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice om”. Conducătorii filisténilor au urcat la ea cu șapte funii noi care nu fuseseră uscate și ea l-a legat cu ele. Niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o cameră. Ea i-a zis: „Samsón, filisténii sunt asupra ta!”. El a rupt funiile cum se rupe un fir de lână când se atinge de foc. Astfel n-au știut de unde-i venea puterea. Dalíla i-a zis lui Samsón: „Iată, m-ai înșelat și mi-ai zis minciuni. Acum, te rog, spune-mi cum ai putea fi legat?”. El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi cu care nu s-a lucrat încă, aș slăbi și aș fi ca orice om”. Dalíla a luat funii noi și l-a legat cu ele. Și i-a zis: „Samsón, filisténii sunt asupra ta!”. Niște oameni stăteau la pândă într-o cameră. Însă el a rupt funiile de pe brațele sale ca pe un fir [de ață]. Dalíla i-a zis lui Samsón: „Până acum m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce ai putea fi legat!”. El i-a zis: „Dacă împletești cele șapte șuvițe ale capului meu cu urzeala…”. Ea le-a fixat cu un cui și i-a zis: „Samsón, filisténii sunt asupra ta!”. El s-a trezit din somn și a smuls cuiul [sulului] de război și urzeala. Ea i-a zis: „Cum poți spune: «Te iubesc!» când inima ta nu este cu mine? Iată, aceasta este a treia oară când mă înșeli și nu mi-ai zis în ce stă puterea ta cea mare”. Fiindcă îl tortura și-l chinuia în fiecare zi prin cuvintele sale, sufletul său s-a tulburat foarte mult, și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut pe capul meu pentru că sunt consacrat lui Dumnezeu din sânul mamei mele. Dacă aș fi tuns, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice om”. Dalíla a văzut că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să-i cheme pe conducătorii filisténilor și le-a zis: „Veniți, de data aceasta, căci și-a deschis toată inima față de mine”. Conducătorii filisténilor au urcat la ea și au adus în mâinile lor argintul. Ea l-a adormit pe genunchii ei. A chemat un om, a ras cele șapte suvițe de pe capul lui [Samsón], ea a început să-l umilească, iar puterea l-a părăsit. Atunci ea i-a zis: „Samsón, filisténii sunt asupra ta!”. El s-a trezit din somn și și-a zis: „Voi face ca de fiecare dată: mă voi elibera și mă voi desprinde”. Dar el nu știa că Domnul se îndepărtase de el. Filistenii l-au prins și i-au scos ochii; l-au dus la Gáza, l-au legat cu două lanțuri de bronz și trăgea la [piatra] de moară în temniță. Părul capului lui a început iarăși să crească cum fusese înainte de a fi tuns.

Samson, în urmă, a venit La Gaza, unde a găsit O curvă care-n drum ședea Și-ndată, a intrat la ea. „Samson e-aici” – s-a auzit, Din om în om, apoi, șoptit. S-au adunat, cu mic, cu mare, Și-au stat la pândă-n așteptare, Întreaga noapte, căci gândeau Că doar atuncea când aveau Să vină-ai zilei zori, din casă, Va trebui Samson să iasă, Și-au să-l omoare, de îndat’. Samson însă-a rămas culcat, Până la mizul nopții, când S-a îndreptat, tiptil mergând, Spre porțile de la cetate. A luat porțile în spate – Precum și cei doi stâlpi ai lor Și cu zăvorul porților – Și-a mers pe vârful muntelui Ce e-n fața Hebronului. Pe toate-apoi, pe creastă, sus – Pe vârful muntelui – le-a pus. El, o femeie, a aflat – În valea care s-a chemat Sorec – cu care s-a iubit, Și cari, Dalila, s-a numit. Mai marii Filistenilor Au mers, cu slujitorii lor, Pân’ la Dalila, și i-au spus: „Iată, argint mult, ți-am adus. O mie-o sută sicli are Ca să îți deie fiecare, Dacă, să afli, reușești – Și dacă ne dezvăluiești – În ce poate Samson a-și ține Puterea și de unde-i vine. Căci vrem apoi, să îl slăbim, Să îl legăm, să-l biruim. Află ce-ți cerem, fă cum știi Și răsplătită ai să fii!” Dalila, lui Samson, i-a spus: „O întrebare, mi-am tot pus: Spune-mi, te rog, de unde vine Puterea ce o ai în tine? Cum poți a fi înlănțuit, Să fii, în urmă, biruit?” Samson a zis: „De-aș fi legat, Cu frânghii ce nu s-au uscat – Cu șapte frânghii ce sunt noi – Să fii încredințată-apoi, Că aș slăbi, fiind și eu, Precum e orice om, mereu.” Mai marii Filistenilor, Precum și slujitorii lor – Când au aflat – grabnic s-au dus Și șapte frânghii au adus, Care, Dalilei, au fost date. Toate-au fost noi și neuscate. Dalila, iute, le-a luat Și pe Samson, ea l-a legat. Într-o odaie – negreșit – Oameni la pândă-a rânduit. Către Samson, a zis apoi: „Vin Filistenii, peste noi! Scoală-te-ndată, nu mai sta, Căci iată-i, sunt asupra ta!” Samson s-a ridicat, de jos, Și-a rupt frânghiile, furios – Ca și pe-o ață ce-i făcută Din câlți, prin flacără, trecută – Și astfel, ei nu-au știut unde, A lui putere se ascunde. Dalila-n urmă i-a vorbit: „Vezi ce-ai făcut? M-ai păcălit! Mereu, îți bați doar joc de mine, Căci nu îmi spui, de unde vine A ta putere, nicidecum. Te rog să îmi areți acum, În ce fel poți fi-nlănțuit, Să nu mai fii nebiruit.” Samson a zis: „De-aș fi legat Cu frânghii care, niciodat’, N-au fost, de oameni, folosite – Cu șapte frânghii împletite, Cu șapte frânghii ce sunt noi – Să fii încredințată-apoi, Că aș slăbi, fiind și eu, Ca orișicare om, mereu.” Dalila a luat apoi, În grabă, șapte funii noi. Într-o odaie-a rânduit Oameni la pândă, și-a venit Iar, la Samson, și l-a legat, Așa precum a învățat. În urmă, a strigat apoi: „Vin Filistenii, peste noi! Scoală-te-ndată, nu mai sta, Căci iată-i, sunt asupra ta!” Samson s-a ridicat, de jos, Și-a rupt frânghiile, furios, Când și-a-ncordat ale lui brațe, Așa cum rupi doar niște ațe. Din nou, Dalila i-a vorbit: „Ce mi-ai făcut? M-ai păcălit Încă o dată și văd bine, Că tu îți bați doar joc de mine! Acuma, te mai rog o dat’, Și spune-mi – cu adevărat – Cum poți a fi înlănțuit, Pentru-a putea fi biruit?” El zise: „Ca să reușești, Va trebui să-mi împletești Șuvițele – fără-ndoială – În țesătură, în urzeală. Vezi că șuvițele acele, Șapte, la număr, au fost ele.” Un cui, de lemn, ea a luat Și,în pământ l-a împlântat. Apoi, de cui, a pironit Șuvițele ce le-a-mpletit Și-n urmă, a strigat apoi: „Vin Filistenii, peste noi! Scoală-te-ndată, nu mai sta, Căci iată-i, sunt asupra ta!” Samson s-a ridicat de jos, Îndată, și a smuls, furios, Cuiul de lemn – fără-ndoială – Precum și toată-a lui urzeală. „Cum poți a spune, „Te iubesc”– A zis Dalila – „când simțesc Că inima nu ți-e cu mine? De trei ori, eu văzut-am bine, Precum că joc, tu ți-ai bătut, De mine, pentru că n-ai vrut Să-mi spui de unde-ți vine oare, Puterea ta, nespus de mare.” Fiindcă ea îl necăjea Și zi de zi îl chinuia Cu rugăminți, fără-ncetare, El a simțit, atunci, o mare Neliniște – ca și un rău De moarte – în sufletul său. Inima-ndată și-a deschis, În fața ei și-astfel, a zis: „Peste-al meu cap, nu a trecut Briciul, de când am fost născut, Căci Domnului sunt închinat, De când în pântec m-a purtat Măicuța mea. De-aș fi fost ras, Fără putere-aș fi rămas. Atunci, la fel aș fi și eu, Ca orișicare om, mereu.” Dalila-ndată a trimis – La Filisteni – soli, și a zis: „Suiți-vă la casa mea, Căci știu ce taină ascundea Samson! Azi, mi-a mărturisit Și am aflat tot ce-am dorit.” Mai marii Filistenilor, Precum și slujitorii lor, Veniră-ndată-n graba mare, Având argint mult, fiecare. Ea, cu Samson, a tot vorbit, Până când el a adormit Șezând pe-ai ei genunchi, culcat. Un om, atuncea, a chemat, Să-i taie părul. Când l-a ras, Fără putere a rămas, Căci în șuvițele acele – Cari șapte-n număr fost-au ele – Era toată puterea lui, Dată din partea Domnului. Dalila a strigat, apoi: „Vin Filistenii, peste noi! Scoală-te-ndată, nu mai sta, Căci iată-i, sunt asupra ta!” Samson, atuncea, s-a trezit Din somn și astfel a vorbit: „Voi face cum am mai făcut, Și-am să mă scutur!” N-a știut, Că Domnul S-a îndepărtat De el și singur l-a lăsat. Când Filisteni-au năvălit, L-au apucat și l-au trântit, Iar când a fost întins pe jos, S-au repezit toți și i-au scos, Îndată, ochii, fără teamă Și-apoi, cu lanțuri de aramă, Strâns, peste brațe, l-au legat. În urmă, l-au întemnițat, Și-n temnița-n care l-au dus, Să-nvârtă-o râșniță, l-au pus. Timpul, încet, a tot trecut, Și părul iarăși i-a crescut.