Judecătorii 1:23-31 - Compare All Versions

Împărtășește

Cei din casa lui Iosif au iscodit Betelul, care mai înainte se chema Luz. Străjerii au văzut pe un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne pe unde putem intra în cetate și vom avea milă de tine.” El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. Omul acela s-a dus în țara hetiților; a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi. Manase n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Ibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa încât canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta. Când Israel a fost destul de tare, a supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit. Efraim n-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer. Zabulon n-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la un bir. Nici Așer n-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob

Când Casa lui Iosif a cercetat Betelul (numele cetății era cândva Luz), spionii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne, te rugăm, intrarea în cetate și îți vom arăta îndurare!“. După ce le-a arătat intrarea în cetate, ei au trecut-o prin ascuțișul sabiei, însă pe omul acela împreună cu tot clanul lui l-au lăsat să plece. Omul acela a ajuns în țara hitiților și a construit o cetate căreia i-a pus numele Luz, nume care i-a rămas până în ziua aceasta. Dar cei din Manase nu i-au alungat pe locuitorii din Bet-Șan și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Taanah și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Dor, Ibleam și Meghido și nici pe cei din satele dimprejurul lor, astfel încât canaaniții au continuat să locuiască în aceste teritorii. Când Israel a ajuns puternic, el i-a folosit pe canaaniți la muncă silnică, dar nu i-a alungat. Cei din Efraim nu i-au alungat nici ei pe canaaniții care locuiau în Ghezer și, astfel, canaaniții au locuit printre ei. Cei din Zabulon nu i-au alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol și, prin urmare, canaaniții au locuit printre ei, fiind puși la muncă silnică. Cei din Așer nu i-au alungat nici pe locuitorii din Acco, nici pe locuitorii din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afek și din Rehob.

Israelienii care formau familia lărgită a lui Iosif, au spionat Betelul. Acest oraș se numise înainte Luz. Spionii au văzut un om care ieșise din oraș; și i-au zis: „Arată-ne pe unde se poate intra în acest oraș; și vom fi buni cu tine!” După ce le-a arătat intrarea în oraș, ei au tăiat cu sabia toată populația din el, cu excepția acelui om pe care l-au lăsat să plece împreună cu toți urmașii lui. El a ajuns pe teritoriul hitiților, unde a construit un oraș. L-a numit (tot) Luz; și i-a rămas acest nume până astăzi. Israelienii care formau tribul lui Manase, nu i-au alungat pe locuitorii din Bet-Șan și pe cei care locuiau în satele din jurul lui; nici pe locuitorii din Taanah împreună cu cei care locuiau în satele din jurul lui; nici pe locuitorii din Dor, din Ibleam și din Meghido împreună cu cei care erau în satele din jurul lor. Astfel, canaaniții au continuat să locuiască în acele localități. Când Israel a ajuns să fie o forță dominantă în acea zonă, i-a obligat pe canaaniți la muncă forțată; dar nu i-a alungat din acele teritorii. Israelienii care formau tribul lui Efraim, nu i-au alungat nici ei pe canaaniții care locuiau în Ghezer; și astfel, canaaniții au locuit (de atunci) printre ei. Cei care formau tribul lui Zabulon, nu i-au alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe cei din Nahalol. În consecință, canaaniții au locuit printre ei; dar au fost obligați să presteze o muncă forțată. Israelienii care formau tribul lui Așer, nu i-au alungat nici pe locuitorii din Aco, nici pe cei din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afec și din Rehob.

Și casa lui Iosif a trimis să cerceteze Betelul. (Și numele cetății a fost mai înainte Luz). Și spionii au văzut un om ieșind din cetate și i-au spus: Arată-ne, te rugăm, intrarea în cetate și îți vom arăta milă. Și după ce le-a arătat intrarea în cetate, au lovit cetatea cu ascuțișul sabiei; dar au lăsat pe omul acela și toată familia lui să plece. Și omul acela a mers în țara hitiților și a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, care este numele ei până în ziua aceasta. Nici Manase nu a alungat pe locuitorii din Bet-Șean și orașele ei, nici din Taanac și orașele ei, nici pe locuitorii din Dor și orașele ei, nici pe locuitorii din Ibleam și orașele ei, nici pe locuitorii din Meghid și orașele ei, ci canaaniții au voit să locuiască în țara aceea. Și s-a întâmplat, când Israel a fost puternic, că i-a supus pe canaaniți la tribut; și nu i-a alungat cu desăvârșire. Nici Efraim nu i-a alungat pe canaaniții care locuiau în Ghezer, ci canaaniții au locuit printre ei în Ghezer. Nici Zabulon nu a alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol, ci canaaniții au locuit printre ei și au devenit tributari. Nici Așer nu a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici din Ahlab, nici din Aczib, nici din Helba, nici din Afic și nici din Rehob

Când cei din casa lui Iosif au cercetat Betelul (cetate care mai înainte se chema Luz), străjerii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne intrarea în cetate, și vom avea milă de tine!” El le-a arătat intrarea în cetate și ei au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. Omul acela s-a dus în țara hitiților, a zidit o cetate și i-a pus numele Luz. Acesta este numele ei până în ziua de azi. Manase nu i-a izgonit nici el pe cei din Bet-Șean și din satele lui, pe cei din Taanac și din satele lui, pe locuitorii din Dor și din satele lui, pe locuitorii din Ibleam și din satele lui și pe locuitorii din Meghido și din satele lui, iar canaaniții au continuat să locuiască în ținutul acesta. Când Israel a devenit puternic, i-a supus pe canaaniți la corvezi, dar de izgonit nu i-a izgonit. Efraim nu i-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer. Zabulon nu i-a izgonit pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la corvezi. Nici Așer nu i-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob

Cei din casa lui Iosif au iscodit Betelul, care mai înainte se chema Luz. Străjerii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne pe unde putem intra în cetate, și vom avea milă de tine!” El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. Omul acela s-a dus în țara hitiților; a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi. Manase nu i-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Ibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa încât canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta. Când Israel a fost destul de tare, i-a supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit. Efraim nu i-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer. Zabulon nu i-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la un bir. Nici Așer nu i-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob

Casa lui Iosíf a cercetat [cetatea] Bétel, al cărui nume era înainte Luz. Străjerii au văzut un om care ieșea din cetate și i-au zis: „Arată-ne intrarea în cetate și vom avea milă de tine”. El le-a arătat intrarea în cetate. Ei au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei; dar pe omul [acela] și toată familia lui i-au lăsat să plece. Omul s-a dus în țara hetéilor, a zidit o cetate și i-a pus numele Luz. Acesta este numele ei până în ziua de azi. Manáse nu i-a alungat pe cei din Bet-Șeán și din satele lui, nici pe cei din Taanác și din satele lui, nici pe locuitorii din Dor și din satele lui, nici pe locuitorii din Ibleám și din satele lui, nici pe locuitorii din Meghído și din satele lui; canaaneénii au vrut să locuiască în ținutul acesta. Când Israél a devenit puternic, i-a supus pe canaaneéni unui tribut, dar nu i-a alungat. Efraím nu i-a alungat pe canaaneénii care locuiau la Ghézer și canaaneénii au locuit în mijlocul lui, la Ghézer. Zabulón nu i-a alungat pe locuitorii din Chitrón, nici pe locuitorii din Nahalól și canaaneénii au locuit în mijlocul lui, dar au fost supuși unui tribut. Așér nu i-a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidón, nici pe cei din Ahláb, din Aczíb, din Hélba, din Afíc și din Rehób

Casa lui Iosif, negreșit, Întâi, Betelu-a iscodit. Betelul, de la început, Drept Luz fusese cunoscut. Un om, străjerii au zărit, Cari din cetate a ieșit. Mâna au pus pe el de-ndat’, L-au prins și-apoi l-au întrebat: „Arată-ne acum, pe unde, Se poate, mai ușor, pătrunde? Cetatea, vrem să o luăm Și milă, o să-ți arătăm!” El s-a-nvoit să le arate Un loc, să intre în cetate. Prin locul astfel cunoscut, Ei au intrat și au trecut Cetatea cu oamenii ei, Prin ascuțișul sabiei. Un singur om a fost cruțat: Acela cari le-a arătat Locul. El și familia lui Au viețuit măcelului, Iar când războiul s-a sfârșit, Să plece li s-a-ngăduit. Omul acela a plecat Și cu ai săi, s-a așezat În țara neamului Hetit, Unde-o cetate a zidit. Acesteia, nume, i-au dat Și Luz, cetatea s-a chemat, Iar al ei nume se vădește Că până astăzi dăinuiește. Manase nu i-a izgonit – Nici el – pe cei ce s-au găsit În locul cari Bet-Șean se cheamă, Nici din Tanac – de bună seamă – Nici din Ibleam și nici din Dor Și nici de primprejurul lor. Cei ce-n Meghido s-au aflat, Și ei – de-asemeni – au scăpat, Pentru că n-au fost izgoniți; La fel cei care, aciuiți, Erau în satele pe care Meghido-n jurul său le are. În ăst fel, neamul Canaanit, Ca să rămână-a reușit, În țară, în continuare. Când s-a simțit destul de tare, Israelul a reușit, Un bir, de a statornicit, Asupra Canaaniților, Dar nu i-a scos din țara lor. Nici Efraim n-a izgonit Poporul de neam Canaanit Care, în Ghezer, s-a aflat. Pentru că-n pace l-a lăsat, El a rămas – după cum știm – În mijlocul lui Efraim. De-asemenea, nici Zabulon, Pe cei ce fost-au în Chitron Și-n Nahalol, nu i-a gonit, Și astfel, neamul Canaanit, Cu Zabulon, de-atunci, a stat, Având, numai un bir, de dat. Așer, nici el, n-a izgonit Pe cei care au locuit În Aco, în Sidon și-Ahlab. S-a dovedit că este slab, Și nici pe cei ce-au locuit La Helba, nu i-a izgonit, Nici pe cei ce-n Afic erau, Sau care în Aczib ședeau. Cei ce-n Rehob erau aflați, De-asemeni, n-au fost alungați