YouVersion
Pictograma căutare

Isaia 58:1-10

Isaia 58:1-10 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Strigă tare, nu cruța, ridică-ți vocea ca o trâmbiță și arată poporului meu fărădelegea lor și casei lui Iacob păcatele lor. Totuși ei mă caută zilnic și se desfată să cunoască ale mele căi, ca o națiune care a făcut dreptate și nu a părăsit rânduiala Dumnezeului lor, ei cer de la mine rânduielile dreptății; se desfată în a se apropia de Dumnezeu. Pentru ce am postit, spun ei, și tu nu vezi? Pentru ce ne-am chinuit sufletul, și tu nu iei la cunoștință? Iată, în ziua postului vostru voi găsiți plăcere și stoarceți de la servitorii voștri toate muncile datorate. Iată, postiți pentru ceartă și polemică și pentru a lovi cu pumnul stricăciunii, nu postiți ca astăzi pentru a vă face vocea auzită în înalt. Este acesta postul pe care eu l-am ales? O zi pentru om ca să își chinuiască sufletul? Este pentru a-și pleca al său cap ca o trestie și a-și întinde pânză de sac și cenușă sub el? Vei numi aceasta un post și o zi bine primită pentru DOMNUL? Nu este acesta postul pe care l-am ales eu? A dezlega legăturile stricăciunii, a desface sarcinile grele și a lăsa pe oprimați să meargă liberi și să frângeți fiecare jug? Nu este a împărți pâinea ta celui flămând și să aduci la casa ta pe săracii care sunt lepădați? Când vezi pe cel gol, să îl acoperi; și să nu te ascunzi de propria ta carne? Atunci lumina ta va izbucni ca dimineața și sănătatea ta va crește repede și dreptatea ta va merge înaintea ta; gloria DOMNULUI va fi ariergarda ta. Atunci vei chema și DOMNUL va răspunde; vei striga, iar el va spune: Sunt aici. Dacă iei din mijlocul tău jugul, arătarea cu degetul și vorbirea zadarnică, Și dacă îți întinzi sufletul spre cel flămând și saturi sufletul chinuit, atunci lumina ta se va ridica în întuneric și întunecimea ta va fi ca amiaza

Isaia 58:1-10 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță și vestește-i poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! În toate zilele Mă întreabă și vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea și n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. «La ce ne folosește să postim», zic ei, «dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?» Pentru că”, zice Domnul, „în ziua postului vostru vă lăsați în voia pornirilor voastre și-i asupriți pe simbriașii voștri. Iată, postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuie omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă-le drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu-i în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi un om gol, acoperă-l și nu-i întoarce spatele semenului tău! Atunci lumina ta va răsări ca zorile, și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte, și slava Domnului te va însoți. Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: «Iată-Mă!» Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul și vorbele de ocară, dacă îi vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, și întunericul tău va fi ca ziua-n amiaza mare.

Isaia 58:1-10 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

„Strigă cu mare intensitate! Nu te opri! Vocea ta să se audă ca o goarnă! Vorbește poporului Meu despre neascultarea lui; și arată-le urmașilor lui Iacov păcatele (de care sunt vinovați)! În fiecare zi ei Mă caută; și aparent, doresc să cunoască metodele Mele – ca un popor care ar practica dreptatea și care nu ar fi abandonat respectarea poruncii Dumnezeului lor. Îmi cer decizii corecte; și, aparent, doresc să se apropie de Dumnezeu. (Ei zic:) «De ce Tu nu vezi când postim? De ce ne ignori când ne smerim?» «Pentru că în ziua postului vostru vă satisfaceți propriile voastre dorințe și vă exploatați toți lucrătorii. Văd că atunci când postiți, vă certați, vă luptați și vă loviți plini de răutate cu pumnul. Practicând acest fel de post, nu vă veți face vocea auzită (până) în locurile înalte. Oare așa este postul plăcut Mie? Oare să fie el asociat cu o zi în care omul se chinuie și în care capul lui stă aplecat ca un pipirig, în timp ce se culcă învelit cu un sac și acoperit cu cenușă? Așa îți definești tu postul și ziua acceptată de Iahve? Vă spun acum care este postul agreat de Mine: acela în timpul căruia dezlegi lanțurile nedreptății, desfaci legăturile jugului, eliberezi pe cei exploatați și distrugi orice fel de jug. Acest post înseamnă să îți împarți pâinea cu cel flămând, să le oferi săracilor fără casă un adăpost și să îmbraci pe un om când vezi că este gol, renunțând să te eschivezi față de cel care este rudă cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca aurora dimineții și vindecarea ta va apărea repede. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar gloria lui Iahve te va proteja din spate. Atunci (Îl) vei chema, iar Iahve va răspunde. Vei striga, solicitând ajutor; iar El va spune: ‘Sunt aici!’ Dacă vei elimina din mijlocul tău exploatarea incorectă, condamnarea și vorbirea arogantă, dacă vei renunța la ce este al tău în folosul celui flămând și dacă vei satisface nevoile omului defavorizat, lumina ta va răsări în întuneric, iar noaptea ta va fi (luminată) ca cea mai luminoasă parte a zilei.

Isaia 58:1-10 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

„Strigă mereu, în gura mare! Fă-ți glasul să răsune tare, Precum o trâmbiță! Vorbește Fără-ncetare și vestește Nelegiuirile pe care, Poporul Meu, acum, le are! Să faci astfel, de cunoscut, Păcatele ce le-a făcut Casa lui Iacov, ne-ncetat! Ei – zi de zi – M-au întrebat, Căci vor să știe calea Mea. Ei par a fi asemenea Unui popor neprihănit, Ca și cum n-ar fi părăsit Legea pe cari le-am dat-o Eu, Cel care le sunt Dumnezeu. „Dar ce folos e că postim” – Zic ei – „sau că ne chinuim Al nostru suflet, ținând post? Vedem că n-are nici un rost, Căci nu vrei să ne vezi și-apoi, Știm că nu iei seama la noi.” Domnul a zis: „Eu văd ce rost Are mereu al vostru post. Iată, nu sunteți auziți, Pentru că-n ziua-n cari postiți Vă lăsați duși de-a voastră fire Și-i asupriți, cu bună știre, Pe simbriașii cei pe care În slujbă-i are fiecare. Iată, văd bine că postiți Doar ca să vă ciorovăiți, Să vă certați și, ne-ndoios, Să bateți doar, răutăcios, Cu pumnul. Nu vreți să postiți Cum e cerut, ca auziți Să fiți în felu-acesta, sus. Nu faceți după cum v-am spus. Oare, Îmi e Mie, plăcut, Postul pe care l-ați ținut? Credeți că-Mi place să privesc Cum oamenii își chinuiesc Ale lor suflete, când vin Și-o zi de post, ‘nainte-Mi, țin? Credeți că poate să Îmi placă Atunci când ei, capul, își pleacă, Asemeni unui pipirig, Sau când, cutremurați de frig, Pat în cenușă, ei își fac Și-și întind oasele pe sac? Aceasta-i ziua postului, Plăcută-n fața Domnului? Ascultați dar, ca să se știe, Ce post Îmi este pe plac, Mie: Când veți posti, să căutați – Necontenit – să dezlegați Lanțul de răutăți. Apoi, Ale robiei lațuri, voi Trebuie să le deznodați. De-asemeni, liberi să-i lăsați Pe cei care sunt asupriți Și orice jug să îl zdrobiți. Ia seama dar, atuncea când Te afli-n post, cu cel flămând Împarte-ți pâinea ce o ai. Apoi, un adăpost să dai, În casa ta, celor vădiți Precum că sunt nenorociți. Dacă se va-ntâmpla, cumva, Să îl vezi gol, pe cineva, Milă să ai de omu-acel Și-o haină să așezi pe el. Nu-ntoarce spatele când rău Îi merge seamănului tău. Dacă așa te vei purta, Vedea-vei că lumina ta Va răsări, triumfător, Ca și lumina zorilor, Iar vindecarea ta trupească, Iute de tot, o să-ncolțească. Neprihănirea – ia aminte – Are să-ți meargă înainte Și însoțit vei fi, mereu, De slava de la Dumnezeu. Dacă vei face-n acest fel, Pe Domnul ai să-L chemi, iar El, De-ndată, „Iată-Mă!” va zice. De tine-atunci va fi ferice. Dacă alungi tot ce e rău Și orice jug din sânul tău, De nu spui vorbe de ocară, De te-nfrânezi să n-ajungi iară Cu degetu’, amenințând, Dacă-ți împarți, cu cel flămând, Hrana pe care tu o ai Și dacă tu vei ști să dai – Din ceea ce ai dobândit – Să saturi sufletul lipsit, Atunci lumina ta răsare Peste-ntunericul cel mare, Iar bezna ta o să se vază Ca și lumina de amiază!

Isaia 58:1-10 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță și fă cunoscute poporului meu nelegiurile lui și casei lui Iacób, păcatele sale! Pe mine mă caută zi de zi și căile mele doresc să le cunoască ca un neam care face dreptatea și nu părăsește judecata Dumnezeului său. Cer de la mine judecata dreaptă și le place să se apropie de Dumnezeu. De ce să postim dacă tu nu vezi? De ce să ne umilim sufletele dacă tu nu iei în seamă? În ziua când postiți, voi vă preocupați de afaceri și îi oprimați pe toți muncitorii voștri. Iată, postiți între certuri și dispute și ca să loviți cu pumnul nelegiuirii! Nu mai postiți ca astăzi, ca să se audă glasurile voastre pe înălțimi! Oare ca acesta este postul care-mi place sau ziua când omul își umilește sufletul? Să-și aplece capul ca trestia, să-și pună sac și cenușă? Acesta numești tu post și zi plăcută Domnului? Oare nu acesta este postul pe care l-am ales? Dezleagă lanțurile nelegiuirii, desfă legăturile jugului, trimite-i liberi pe cei zdrobiți; înlăturați orice jug! Împarte pâinea ta cu cel flămând, adu-i în casa ta pe săracii fără adăpost, când vezi un om gol, îmbracă-l și nu-i lăsa deoparte pe cei din neamul tău! Atunci, lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea ta se va arăta repede; dreptatea ta va merge înaintea ta și gloria Domnului te va păzi din spate. Atunci îl vei chema pe Domnul și el îți va răspunde, vei striga și el va zice: «Iată-mă!», dacă vei îndepărta din mijlocul tău jugul, arătatul cu degetul și vorbirea păcătoasă; dacă îți vei da sufletul pentru cel înfometat și vei sătura inimile umilite, atunci lumina ta va răsări în întuneric și bezna ta va fi ca ziua în amiaza mare.

Isaia 58:1-10 Noua Traducere Românească (NTR)

„Strigă tare, nu te opri! Înalță-ți glasul precum o trâmbiță! Fă-le cunoscută celor din poporul Meu fărădelegea și celor din Casa lui Iacov păcatele lor! Zi de zi ei Mă caută și par să-și găsească plăcerea în cunoașterea căilor Mele, ca o națiune care ar practica dreptatea și n-ar fi părăsit judecata Dumnezeului lor. Îmi cer judecăți drepte și par să-și găsească plăcerea în apropierea de Dumnezeu. «De ce, când postim, Tu nu vezi? De ce, când ne smerim, Tu nu iei seama?» Iată, în ziua postului vostru umblați după propriile plăceri și vă asupriți toți lucrătorii. Iată, atunci când postiți vă certați, vă luptați și loviți răutăcios cu pumnul. Postind așa cum faceți voi azi, nu vă veți face auzită vocea în înălțimi. Oare așa arată postul care-Mi este plăcut – o zi în care omul să se smerească pe sine, să-și plece capul ca o trestie și să se culce acoperit cu o pânză de sac și cu cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută DOMNULUI? Iată postul care-Mi este plăcut: să dezlegi lanțurile răutății, să desfaci legăturile jugului, să-i eliberezi pe cei asupriți și să zdrobești orice jug, să-ți împarți pâinea cu cel flămând, să le oferi săracilor fără casă un adăpost, iar când vezi un om gol, să-l acoperi și să nu te ascunzi de cel ce este rudă cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorii și vindecarea ta va apărea repede. Atunci dreptatea ta va merge înaintea ta, iar gloria DOMNULUI îți va fi ariergarda. Atunci vei chema, iar DOMNUL va răspunde; vei striga după ajutor, iar El va spune: «Iată-Mă!». Dacă vei îndepărta din mijlocul tău jugul asupririi, arătarea cu degetul și vorbirea nelegiuită, dacă te vei lipsi pe tine în folosul celui flămând și dacă vei sătura nevoile celui sărman, atunci lumina ta va răsări în întuneric, iar bezna ta va fi ca amiaza.

Isaia 58:1-10 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță și vestește poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! În toate zilele Mă întreabă și vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea și n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. ‘La ce ne folosește să postim’, zic ei, ‘dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?’ Pentru că”, zice Domnul, „în ziua postului vostru vă lăsați în voia pornirilor voastre și asupriți pe simbriașii voștri. Iată, postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenului tău! Atunci lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte și slava Domnului te va însoți. Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: ‘Iată-Mă!’ Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul și vorbele de ocară, dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime și întunericul tău va fi ca ziua-n amiaza mare!