Isaia 53:6-10 - Compare All Versions

Împărtășește

Noi toți ca oi am rătăcit; ne-am întors fiecare la propria cale; și DOMNUL a așezat pe el nelegiuirea noastră a tuturor. A fost oprimat și a fost chinuit, totuși nu și-a deschis gura, este adus ca un miel la măcel, ca o oaie mută înaintea tunzătorilor, astfel nu și-a deschis gura. A fost luat de la închisoare și de la judecată, și cine va vesti generația lui? Fiindcă a fost stârpit din țara celor vii, pentru fărădelegea poporului meu a fost el lovit. Și în moartea lui și-a rânduit mormântul cu cei stricați și cu cei bogați, pentru că nu făcuse nimic violent, nici nu era vreo înșelăciune în gura lui. Totuși DOMNULUI i-a plăcut să îl zdrobească; l-a supus suferinței; când tu îi vei face sufletul o ofrandă pentru păcat, el va vedea sămânța lui, își va prelungi zilele și plăcerea DOMNULUI va prospera în mâna lui.

Noi toți rătăceam ca niște oi, fiecare își vedea de drumul său, dar DOMNUL a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. Când a fost chinuit și asuprit, nu Și-a deschis gura; ca un miel dus la înjunghiere și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: nu Și-a deschis gura. Prin apăsare și judecată a fost luat, dar cui îi păsa de soarta Lui, când a fost șters de pe pământul celor vii și lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? I s-a dat mormânt între răufăcători, laolaltă cu bogatul, după moartea sa, deși nu săvârșise nicio silnicie, și în gura Lui nu se găsise vicleșug. DOMNUL a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință, dar după ce Își va da viața ca jertfă pentru vină, va vedea o sămânță de urmași, va trăi multe zile, și lucrarea DOMNULUI va propăși în mâinile Lui.

Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. Când a fost chinuit și asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El a fost luat prin apăsare și judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese șters de pe pământul celor vii și lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? Groapa Lui a fost pusă între cei răi, și mormântul Lui – la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârșise nicio nelegiuire și nu se găsise niciun vicleșug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință… Dar după ce Își va da viața ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânță de urmași, va trăi multe zile, și lucrarea Domnului va propăși în mâinile Lui.

Noi toți rătăceam ca niște oi. Fiecare își urma propriu lui drum. Dar Iahve a decis ca El să suporte (pedeapsa pentru) nedreptatea noastră – a tuturor. Când a fost exploatat și chinuit, El nu Și-a deschis gura (să protesteze). A tăcut ca un miel care este dus la tăiere și ca o oaie care stă înaintea celui care o tunde. A fost luat cu forța și condamnat. Cine din generația Sa ar fi conceput că El a fost distrus de pe teritoriul celor vii și lovit pentru nedreptățile poporului Meu? Mormântul Lui a fost lângă acela al celor răi. L-au așezat în mormântul celui bogat, deși El nu a comis niciun act de violență și cu gura Lui nu a pronunțat nicio înșelăciune. Dar Iahve a decis să Îl strivească prin tot ce a suportat. Totuși, după ce Își va da viața ca sacrificiu (înlocuitor) pentru păcat, Își va vedea urmașii și va trăi multe zile. Astfel, dorința lui Iahve va fi pusă în aplicare prin (ce se va întâmpla cu) El.

La fel precum sunt niște oi Rătăcitoare, eram noi, Căci fiecare își vedea De drumul pe care-l avea. Pe El, Domnu-L făcu să cadă, Nelegiuirii noastre, pradă. Atunci când fost-a chinuit, Atunci când era asuprit, N-a deschis gura. Ca un miel Dus la tăiere, era El, Sau ca o oaie ce pătrunde În fața celui care tunde. Nici un cuvânt, El nu a zis, Iar gura Lui nu s-a deschis. Prin apăsare-a fost luat, După ce fost-a judecat. Cine putea a crede, oare – În vremea Lui – că de sub soare, El a fost șters, fiind lovit, Pentru că a păcătuit Întregul meu popor? Astfel, Groapa săpată pentru El, Între cei răi, loc, și-a aflat. Mormântul I-a fost așezat Cu cei bogați, de peste fire, Deși nici o nelegiuire, N-a săvârșit și niciodat’, Cu vicleșug, nu S-a purtat. Domnul a vrut, prin suferință, Ca să zdrobească-a Lui ființă. Dar după ce Își va fi dat Viața, drept jertfă de păcat, El, o sămânță, va vedea Și multe zile va avea. Astfel, lucrarea Domnului Va propăși prin mâna Lui.

Noi toți rătăceam ca oile, fiecare avea propriul drum în față. Domnul a făcut să cadă asupra lui păcatele noastre, ale tuturor. Chinuit și umilit, el nu și-a deschis gura; ca un miel dus la înjunghiere și ca o oaie mută înaintea celor care o tund, nu și-a deschis gura. A fost luat cu violență și judecat; cât despre generația lui, cine se gândește? A fost șters de pe pământul celor vii, pentru nelegiuirea poporului meu a fost lovit. Mormântul lui a fost cu cei nelegiuiți, cu cel bogat a fost în moartea lui, deși nu făcuse nicio violență și nu fusese înșelăciune în gura lui. Domnului i-a plăcut să-l zdrobească prin suferință; când sufletul și-l va pune ca jertfă pentru vinovăție, va vedea o descendență care-și va lungi zilele și dorința Domnului, prin mâna lui, va avea succes.

Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare urmându-și propria cale, dar DOMNUL a pus asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor. Când a fost chinuit și asuprit, El nu Și-a deschis gura. Ca un miel care este dus la tăiere și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund, tot așa nici El nu Și-a deschis gura. A fost luat prin forță și judecată. Dar cine din generația Lui s-ar fi gândit că El era șters de pe tărâmul celor vii și lovit pentru fărădelegea poporului Meu? I-au pus mormântul lângă al celor răi și L-au așezat în groapa celui bogat, deși El n-a comis vreun act de violență și în gura Lui nu s-a găsit înșelătorie. DOMNUL însă a vrut să-L zdrobească prin suferință. Dar, după ce Își va da viața ca jertfă pentru vină, Își va vedea urmașii și va trăi multe zile, iar voia DOMNULUI va prospera în mâinile Lui.

Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor. Când a fost chinuit și asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El a fost luat prin apăsare și judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese șters de pe pământul celor vii și lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? Groapa Lui a fost pusă între cei răi, și mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârșise nicio nelegiuire și nu se găsise niciun vicleșug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință… Dar, după ce Își va da viața ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânță de urmași, va trăi multe zile și lucrarea Domnului va propăși în mâinile Lui.