Ezechiel 20:1-49
Ezechiel 20:1-49 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și s-a întâmplat în al șaptelea an, în luna a cincea, în a zecea zi a lunii, că anumiți dintre bătrânii lui Israel au venit să întrebe pe DOMNUL și au șezut înaintea mea. Atunci a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând: Fiu al omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Ați venit să mă luați la întrebări? Precum eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, nu mă voi lăsa întrebat de voi. Îi vei judeca tu, fiu al omului, îi vei judeca? Fă-i să cunoască urâciunile părinților lor; Și spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: În ziua când l-am ales pe Israel și mi-am ridicat mâna către sămânța casei lui Iacob și m-am făcut cunoscut lor în țara Egiptului, când mi-am ridicat mâna către ei, spunând: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru; În ziua în care mi-am ridicat mâna către ei, pentru a-i aduce din țara Egiptului într-o țară pe care o cercetasem pentru ei, în care curge lapte și miere, care este gloria tuturor țărilor; Atunci le-am spus: Lepădați, fiecare om urâciunile ochilor săi, și nu vă pângăriți cu idolii Egiptului; Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru. Dar ei s-au răzvrătit împotriva mea și au refuzat să îmi dea ascultare; nu au lepădat, niciun om, urâciunile ochilor lor, nici nu au părăsit idolii Egiptului; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor, ca să îmi împlinesc mânia împotriva lor în mijlocul țării Egiptului. Dar am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea păgânilor, printre care ei erau, înaintea ochilor cărora m-am făcut cunoscut, scoțându-i din țara Egiptului. Pentru aceea i-am făcut să iasă din țara Egiptului și i-am adus în pustie. Și le-am dat statutele mele și le-am arătat judecățile mele, pe care dacă un om le împlinește, va trăi în ele. Mai mult, le-am dat de asemenea sabatele mele, să fie un semn între mine și ei, ca să știe că eu sunt DOMNUL care îi sfințește. Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva mea în pustie, nu au umblat în statutele mele și au disprețuit judecățile mele, pe care, dacă un om le împlinește, va trăi în ele; și au murdărit sabatele mele foarte mult; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor în pustie, pentru a-i mistui. Dar am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea păgânilor, înaintea ochilor cărora îi scosesem. Totuși mi-am ridicat de asemenea mâna către ei în pustie, că nu îi voi duce în țara pe care le-am dat-o, în care curge lapte și miere, care este gloria tuturor țărilor; Deoarece ei au disprețuit judecățile mele și nu au umblat în statutele mele, ci au murdărit sabatele mele, pentru că inima lor mergea după idolii lor. Totuși ochiul meu i-a cruțat de la a-i nimici, nici nu i-am nimicit în pustie. Ci am spus copiilor lor în pustie: Nu umblați în statutele părinților voștri, nici nu țineți judecățile lor, nici nu vă pângăriți cu idolii lor; Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru; umblați în statutele mele și păziți judecățile mele și împliniți-le; Și sfințiți sabatele mele; iar ele vor fi un semn între mine și voi, ca să cunoașteți că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru. Totuși copiii s-au răzvrătit împotriva mea; nu au umblat în statutele mele, nici nu au păzit judecățile mele pentru a le împlini, pe care, dacă un om le împlinește, va trăi în ele; ei au murdărit sabatele mele; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor, pentru a împlini mânia mea împotriva lor în pustie. Totuși mi-am retras mâna și am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea ochilor păgânilor, înaintea ochilor cărora îi scosesem. Mi-am ridicat de asemenea mâna pentru ei în pustie, că îi voi împrăștia printre păgâni și îi voi risipi prin țări; Pentru că nu au împlinit judecățile mele, ci au disprețuit statutele mele și au murdărit sabatele mele și ochii lor au fost după idolii părinților lor. Și de asemenea eu, eu le-am dat statute care nu erau bune și judecăți prin care nu puteau să trăiască; Și i-am murdărit în propriile lor daruri, în aceea că ei au făcut să treacă prin foc pe toți cei care deschid pântecele, ca să îi pustiesc ca ei să știe că eu sunt DOMNUL. De aceea, fiu al omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Totuși în aceasta părinții voștri m-au blasfemiat, în aceea că fărădelege au făcut împotriva mea. După ce i-am adus în țara, pentru care îmi ridicasem mâna că le-o voi da, au văzut fiecare deal înalt și toți copacii stufoși, și acolo au adus sacrificiile lor și acolo și-au prezentat provocarea darului lor; acolo de asemenea și-au pregătit aroma dulce și acolo și-au turnat darurile de băutură. Atunci eu le-am spus: Ce este înălțimea la care mergeți? Și până în această zi i s-a pus numele Bama. Pentru aceea spune casei lui Israel: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Sunteți voi murdăriți după felul părinților voștri? Și curviți după urâciunile lor? Fiindcă atunci când aduceți darurile voastre, când treceți pe fiii voștri prin foc, vă murdăriți cu toți idolii voștri, până în această zi; iar eu să mă las întrebat de voi, casă a lui Israel? Precum eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, nu mă voi lăsa întrebat de voi. Și ce vă vine în minte de spuneți: Vom fi ca păgânii, ca familiile țărilor, pentru a servi lemnului și pietrei, nu va fi nicidecum. Precum eu trăiesc, spune DOMNUL Dumnezeu, într-adevăr cu o mână puternică și cu un braț întins și cu furie revărsată, voi conduce peste voi; Și vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu o mână puternică și cu un braț întins și cu furie revărsată. Și vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo mă voi judeca eu cu voi față în față. Precum m-am judecat cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, astfel mă voi judeca și cu voi, spune Domnul DUMNEZEU. Și vă voi face să treceți pe sub toiag și vă voi aduce în legătura legământului; Și voi curăți dintre voi pe răzvrătiți și pe cei care calcă legea împotriva mea; îi voi scoate din țara în care ei locuiesc temporar și nu vor intra în țara lui Israel; și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL. Cât despre voi, casă a lui Israel, astfel spune Domnul DUMNEZEU: De acum înainte, dacă refuzați să îmi dați ascultare, atunci duceți-vă, serviți, fiecare, idolilor săi; dar nu mai murdăriți numele meu sfânt cu darurile voastre și cu idolii voștri. Pentru că pe muntele meu cel sfânt, pe muntele înălțimii lui Israel, spune Domnul DUMNEZEU, acolo îmi va servi toată casa lui Israel, cu toții în țară; acolo îi voi accepta și acolo voi cere ofrandele voastre și primele roade ale darurilor voastre, cu toate lucrurile voastre sfinte. Vă voi accepta cu aroma voastră dulce, când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați; și voi fi sfințit în voi înaintea păgânilor. Și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL, când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pentru care mi-am ridicat mâna că o voi da părinților voștri. Și acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate facerile voastre cu care v-ați pângărit; și vă veți detesta înaintea ochilor voștri pentru toate relele voastre pe care le-ați făcut. Și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL, după ce voi fi lucrat cu voi din cauza numelui meu, nu conform căilor voastre stricate, nici conform facerilor voastre corupte, casă a lui Israel, spune Domnul DUMNEZEU. Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând: Fiu al omului, îndreaptă-ți fața spre sud și picură cuvântul tău spre sud și profețește împotriva pădurii câmpiei de sud; Și spune pădurii de sud: Ascultă cuvântul DOMNULUI: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, voi aprinde un foc în tine și va mistui fiecare copac verde în tine și fiecare copac uscat; flacăra învăpăiată, nu va fi stinsă și toate fețele de la sud până la nord vor fi arse în el. Și toată făptura va vedea că eu, DOMNUL, am aprins-o; nu se va stinge. Atunci am spus: Ah, Doamne DUMNEZEULE! Ei spun despre mine: Nu vorbește el în parabole?
Ezechiel 20:1-49 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii dintre bătrânii lui Israel au venit la mine să-L întrebe pe Domnul și au șezut înaintea mea. Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, vorbește-le bătrânilor lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi’, zice Domnul Dumnezeu.» Vrei să-i judeci, fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le înainte urâciunile părinților lor! Spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘În ziua când l-am ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.› În ziua aceea Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. Atunci le-am zis: ‹Lepădați fiecare urâciunile care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.› Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile, și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor în mijlocul țării Egiptului. Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. Și i-am scos astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele. Le-am dat și Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine și ei, ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, și au pângărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie, ca să-i nimicesc. Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. Chiar și în pustie Mi-am ridicat mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, și aceasta pentru că au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima nu li s-a depărtat de la idolii lor. Dar M-am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. Atunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblați întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!› Dar fiii s-au răzvrătit și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. Dar Mi-am tras mâna înapoi și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. În pustie Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii printre neamuri și am să-i risipesc în felurite țări, pentru că n-au împlinit poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii spre idolii părinților lor. Ba încă le-am dat și legi care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când îi treceau prin foc pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul.’» De aceea, fiul omului, vorbește-i casei lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Părinții voștri M-au batjocorit și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine: și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi.’» De aceea spune-i casei lui Israel: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? Da, aducându-vă darurile de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casă a lui Israel? Pe viața Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! Nu veți vedea împlinindu-se ce vă închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei.› Pe viața Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia! Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca față în față cu voi. Cum M-am judecat cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi’, zice Domnul Dumnezeu. ‘Vă voi trece pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. Îi voi deosebi dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși: îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge iarăși în țara lui Israel. Și veți ști că Eu sunt Domnul.’»” Acum, casă a lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți fiecare la idolii voștri! După aceea Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri. Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. Vă voi primi ca pe niște miresme cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți; și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că le-o voi da părinților voștri. Acolo vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casă a lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de la miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! Spune pădurii de la miazăzi: «Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, voi aprinde un foc în tine care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi până la miazănoapte. Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins și nu se va stinge nicidecum.’»” Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: «Omul acesta face întruna la pilde.»”
Ezechiel 20:1-49 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
În al șaptelea an, în a cincea lună, în a zecea zi a acelei luni, au venit niște bărbați din consiliul bătrânilor lui Israel, ca să Îl întrebe pe Iahve; și au stat înaintea mea. Cuvântul lui Iahve a venit la mine și mi-a zis: „Fiul omului, vorbește-le bătrânilor lui Israel și spune-le că Iahve, Cel care este Stăpân, le spune: «Ați venit să Mă întrebați? Așa cum Eu sunt viu, vă asigur că nu voi accepta să fiu întrebat de voi.» Vrei să îi judeci? Fiul omului, vrei să îi judeci? Atunci vorbește-le despre faptele oribile făcute de părinții lor. Să le spui că Iahve, Cel care este Stăpân, le zice: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmașii familiei lui Iacov. M-am revelat lor pe teritoriul Egiptului și am făcut (un) jurământ cu ei, afirmând: ‘(Doar) Eu, Cel care Mă numesc Iahve, sunt Dumnezeul vostru!’ În acea zi le-am jurat că îi voi scoate din Egipt și că îi voi duce într-o țară pe care am căutat-o pentru ei – într-o țară unde curge lapte și miere – și care este cea mai frumoasă dintre toate țările. Le-am zis să își arunce fiecare lucrurile oribile din fața ochilor lui și să nu se murdărească cu idolii Egiptului; pentru că Eu sunt Dumnezeul lor numit Iahve. Dar ei s-au revoltat împotriva Mea și nu au vrut să Mă asculte. Niciunul nu a renunțat la lucrurile oribile care îi atrăgeau privirile; și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că Îmi voi revărsa marea mea supărare peste ei și că Îmi voi consuma mânia împotriva lor în teritoriul Egiptului. Dar nu am procedat astfel cu ei – de dragul numelui Meu, pentru ca el să nu fie profanat în ochii popoarelor printre care erau ei și înaintea cărora Mă revelasem lor spunând că îi voi scoate de pe teritoriul Egiptului. Deci i-am scos din Egipt și i-am dus prin deșert. Le-am dat deciziile Mele și le-am revelat regulile Mele pe care omul trebuie să le respecte, pentru ca astfel să trăiască. Le-am mai dat și sabatele Mele – ca semn între Mine și ei – ca să se știe că Eu sunt Iahve care îi sfințește. Dar urmașii lui Israel s-au revoltat împotriva Mea în deșert. Nu au urmat deciziile Mele. Au respins regulile Mele pe care omul trebuie să le respecte ca să trăiască; și au profanat mult sabatele Mele. Atunci am dorit să Îmi revărs marea Mea supărare peste ei și să îi distrug în deșert. Dar nu am pus în aplicare această intenție – de dragul numelui Meu, pentru ca el să nu fie profanat în fața popoarelor care au văzut că i-am scos (din Egipt). Le-am jurat în deșert că nu îi voi mai duce în țara pe care le-am destinat-o – în acea țară în care curge lapte și miere și care este cea mai frumoasă dintre toate țările – pentru că au respins regulile Mele, nu au respectat deciziile Mele și au profanat Sabatele Mele. Inimile lor au fost atrase tot de idolii lor la care s-au dus. Totuși, m-am uitat cu milă la ei. Nu i-am distrus și nu i-am lăsat să fie desființați ca popor în deșert. Atunci le-am zis fiilor lor în acel deșert: ‘Nu urmați deciziile părinților voștri, nu respectați regulile lor și nu vă profanați cu idolii lor. Eu sunt Dumnezeul vostru care se numește Iahve! Trăiți conform deciziilor Mele, respectați regulile Mele și aplicați-le. Sfințiți sabatele Mele, pentru ca ele să fie un semn între Mine și voi și să se știe că Eu sunt Dumnezeul vostru numit Iahve!’ Dar și copiii lor s-au revoltat împotriva Mea. Ei nu s-au conformat deciziilor Mele, nu au respectat regulile Mele pe care omul trebuie să le respecte ca să trăiască; și au profanat Sabatele Mele. Atunci am zis că Îmi voi revărsa marea Mea supărare peste ei și Îmi voi consuma mânia împotriva lor în deșert. Dar Mi-am retras mâna pentru onoarea numelui Meu, ca să nu fie profanat în fața celorlalte popoare dintre care i-am scos. În acele vremuri, le-am jurat în deșert că îi voi dispersa printre popoare și că îi voi răspândi prin țările lumii, pentru că nu au respectat regulile Mele, ci au respins deciziile Mele, au profanat Sabatele Mele și și-au orientat privirile cu insistență spre idolii părinților lor. Mai mult, le-am comunicat decizii care nu le erau benefice și reguli care nu îi ajutau să trăiască. I-am lăsat să se murdărească prin darurile lor când își treceau prin foc pe primii lor născuți, ca să îi afectez și să știe astfel că Eu sunt Iahve.» Fiul omului, din această cauză, vorbește-le celor care se numesc Israel și comunică-le din partea lui Iahve, a Celui care este Stăpân, spunându-le: «Vă anunț acum prin ce anume M-au mai blasfemiat părinții voștri când au fost infideli față de Mine. Când i-am dus în țara despre care am jurat că le-o voi da, ei au privit spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos – și acolo și-au înjunghiat animalele oferite ca sacrificiu. Și-au adus ofrandele prin care M-au supărat. Tot acolo și-au pus substanțele parfumate și și-au turnat darurile de băutură. Eu i-am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’ Atunci ei i-au pus numele Bama; și așa i-a rămas numele până astăzi.» Deci spune-le celor numiți Israel că Iahve, Cel care este Stăpân, vorbește astfel: «Vă veți murdări oare la fel ca părinții voștri, prostituându-vă înaintea imaginilor lor oribile? Aducându-vă darurile și trecându-vă fiii prin foc, voi continuați până astăzi să vă murdăriți prin toți idolii voștri. Urmași ai lui Israel, oare Eu voi accepta să Mă las întrebat de voi? Iahve, Cel care este Stăpân, vă asigură că așa cum El este viu, nu va accepta să fie întrebat de voi. De fapt, voi ziceți: ‘Vrem să fim ca celelalte popoare, ca triburile celorlalte țări; și să slujim lemnului și pietrei!’ Dar ce aveți voi în minte, nu se va întâmpla niciodată! Eu, Iahve, Cel care sunt Stăpân, vă asigur(ă) că așa cum Eu sunt viu, la fel de adevărat va fi faptul că vă voi guverna cu o mare forță în brațul Meu care va fi întins; și Îmi voi revărsa (împotriva voastră) marea Mea supărare! Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți dispersați. Voi face acest lucru în forță, cu brațul întins și revărsându-Mi (împotriva voastră) marea Mea supărare. Vă voi duce în deșertul popoarelor; și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. Așa cum i-am judecat pe strămoșii voștri în deșertul teritoriului Egiptului, vă voi judeca și pe voi. Acesta a fost mesajul lui Iahve, al Celui care este Stăpân. Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. Îi voi elimina dintre voi pe cei rebeli și pe cei care nu Mi se subordonează. Îi voi scoate din țara unde au fost străini; dar nu vor intra în țara numită Israel. Atunci veți ști că Eu sunt Iahve. Iar despre voi, urmași ai lui Israel, Iahve, Cel care este Stăpân, vorbește astfel: ‘Duceți-vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! Dar după ce veți proceda astfel, veți asculta de Mine cu certitudine și nu Îmi veți mai profana numele Meu sfânt cu darurile voastre oferite idolilor voștri! Iahve, Cel care este Stăpân, vă asigură că pe sfântul Său munte – pe acel munte înălțat al lui Israel, Îmi vor sluji toți urmașii lui Israel, toți cei care vor fi în această țară; iar El îi va primi cu bunăvoință. Acolo vă voi cere să participați cu darurile voastre din primele recolte; și le veți oferi împreună cu toate sacrificiile voastre sfinte. Când vă voi scoate dintre (celelalte) popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost dispersați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută; și Mă voi sfinți prin intermediul vostru înaintea celorlalte popoare. Astfel veți ști că Eu sunt Iahve – când vă voi aduce în teritoriul numit Israel, în țara despre care am promis cu jurământ strămoșilor voștri că le-o voi da. Acolo vă veți aminti de comportamentul vostru și de toate faptele prin care v-ați profanat; și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le-ați comis. Urmași ai lui Israel, veți ști că Eu sunt Iahve atunci când Mă voi comporta cu voi ținând cont de numele Meu și nu de comportamentul vostru rău și de faptele voastre detestabile.’»” Cuvântul lui Iahve a venit la mine și mi-a zis: „Fiul omului, orientează-ți privirea spre Sud. Predică împotriva teritoriului de la Sud. Profețește împotriva pădurii din acea direcție. Spune-i pădurii din Sud astfel: «Ascultă Cuvântul lui Iahve! Iahve, Cel care este Stăpân, îți zice: ‘Să știi că voi aprinde în tine un foc care va arde orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra lui care va arde cu mare intensitate, nu va fi stinsă; și totul – din Sud până la Nord – va fi distrus de ea. Orice creatură va vedea că Eu am aprins-o; și ea nu va mai fi stinsă.’»” Atunci eu am zis: „Ah, Doamne, Stăpâne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în parabole!”
Ezechiel 20:1-49 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Fusese anu-al șaselea, Și-a cincea lună se scurgea. Nu apucase să apună, Încă, a zecea zi din lună, Când unii din bătrânii care Neamul lui Israel îi are Veniră de m-au căutat. În fața mea s-au așezat, Căci ei, pe Domnul, au voit Să îl întrebe, negreșit. Atunci, Cuvântul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Bătrânilor lui Israel, Vorbește-le în acest fel: „Așa a zis Cel cari mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Dar pentru ce oare-ați venit? Să Mă-ntrebați, voi ați dorit? Pe a Mea viață, Mă jur Eu” – A mai zis Domnul Dumnezeu – „Că nu am să Mă las, apoi, De a fi întrebat de voi” „Tu, fiu al omului, dorești Ca să îi judeci? De voiești, Pune-le-n fața ochilor Păcatele părinților Și-a lor întreagă urâciune! Apoi, în acest fel le spune: „Așa a zis Cel cari mereu, E Domn precum și Dumnezeu: „Când pe Israel l-am ales Și când pe Iacov l-am cules, În fața lor M-am arătat Când în Egipt ei s-au aflat. După aceea – negreșit – În felu-acesta le-am vorbit Și-am cuvântat: „De-acuma Eu Vă voi fi Domn și Dumnezeu!” Eu, din Egipt, i-am scos afară, Atunci, ca să le dau o țară, Cum altele nici nu mai sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci în acel loc s-au aflat Lapte și miere, ne-ncetat. Vorbit-am cu al lor popor Și-atunci cerut-am tuturor Ca urâciunile pe care Le avusese fiecare, Să fie aruncate-afară. De-asemenea, le-am mai zis iară: „Cu idoli, să nu vă spurcați, Ci grabnic să îi lepădați! Lăsați idolii cei pe care Țara Egiptului îi are! De-acum, Eu o să fiu, mereu, Al vostru Domn și Dumnezeu!” Dar să M-asculte, n-au voit, Pentru că ei s-au răzvrătit, În contra Mea. N-au căutat – Așa precum i-am îndrumat – Ca urâciunile aflate La ei, să fie lepădate. N-au lăsat idolii pe care Țara Egiptului îi are Și-n felu-acesta M-au făcut – Atuncea când Eu i-am văzut – Să mă gândesc să fac să vie, Îndată, apriga-Mi mânie, Pe creștetul poporului, În mijlocul Egiptului. Numai că, în vedere, Eu Avut-am doar Numele Meu Și de aceea M-am oprit, Ca să nu fie pângărit Numele Meu, în fața lor – Adică a neamurilor – Unde era poporul Meu, La cari Mă arătasem Eu. Deci de la Egipteni, din țară, Pe-al Meu popor l-am scos afară. După aceea – mai târziu – L-am dus către un loc pustiu. Acolo, Eu l-am învățat Și ale Mele legi i-am dat. Poruncile-Mi, i le-am făcut, În acel loc, de cunoscut. Acestea trebuiau păzite, Neîncetat, și împlinite, Căci doar păzind legile Mele, Omul putea trăi prin ele. După aceea, Eu le-am dat Cu dragoste, al Meu Sabat, Pentru ca el un semn să fie, Pus între noi, pentru vecie, Spre a se ști că Domn sunt Eu Și-s Cel care-i sfințesc, mereu. Dar în pustie, s-a vădit Că Israel s-a răzvrătit Și-atuncea el a lepădat Poruncile ce le-am lăsat Ca oamenii să le-mplinească, Prin ele ca să viețuiască. Peste măsură, negreșit, Sabatele Mi-au pângărit. În felu-acesta, M-au făcut – Atuncea când Eu i-am văzut – Să Mă gândesc ca, în pustie, Să le trimit a Mea mânie, Cu care să îi pedepsesc Și-apoi, pe toți să-i nimicesc. Numai că, în vedere, Eu Avut-am doar Numele Meu Și de aceea M-am oprit, Ca să nu fie pângărit Numele Meu, în fața lor – Adică a neamurilor – Cari știu că, din Egipt, din țară, Poporul Mi l-am scos afară. Chiar și-n pustiu, am ridicat Mâna spre ei și le-am jurat Că nu-i mai duc în țara care Miere și lapte în ea are, Țară frumoasă, cum nu sânt Altele, pe acest pământ. Și totul, căci au lepădat Poruncile și n-au urmat Legile ce le-am rânduit Și pentru că au pângărit Sabatele ce le-au fost date – Care, de Mine, sunt lăsate – Căci inima ăstui popor Dată era, idolilor. Însă, cu milă am privit La ei, și nu i-am nimicit Când, în pustie, s-au aflat. Pe ai lor fii, i-am îndemnat Și astfel, le-am vorbit apoi: „După părinți, nu mergeți voi! Nu țineți obiceiul lor, Nu vă-nchinați idolilor Și nu urmați ceea ce ei Au rânduit, fără temei! Eu sunt al vostru Dumnezeu. Umblați după cuvântul Meu, Așa precum am poruncit. Păziți ceea ce-am rânduit! Poruncile, Mi le-mpliniți! Sabatele să le sfințiți, Căci între Mine și-ntre voi, Ele, un semn, vă sunt apoi, Pentru ca voi să știți mereu, Că vă sunt Domn și Dumnezeu!” Dar împotrivă-Mi – negreșit – Și fiii lor s-au răzvrătit. Nu Mi-au păzit poruncile Și nu Mi-au ținut legile. Ce-am rânduit, nu au urmat. Sabatele Mi le-au călcat, S-au răzvrătit cât au putut Și să priceapă nu au vrut Că doar păzind legile Mele, Omul poate trăi prin ele. Atunci, am vrut ca, în pustie, Să le trimit a Mea mânie, Cu care să îi pedepsesc Și-apoi pe toți să-i nimicesc. Însă, Eu M-am gândit apoi, Și Mi-am tras mâna înapoi, Pentru că, în vedere, Eu Avut-am doar Numele Meu Și de aceea M-am oprit, Ca să nu fie pângărit Numele Meu, în fața lor – Adică a neamurilor – Cari știu că din Egipt, din țară, Poporul Mi l-am scos afară. Însă acolo, în pustie, Am ridicat a Mea mânie În contra lor și am jurat Precum că pentru-al lor păcat, Vor fi în lume risipiți, Printre popoare împărțiți. Și totul, căci au lepădat Poruncile și n-au urmat Legile ce le-am rânduit Și pentru că au pângărit Sabatele ce le-au fost date – Care, de Mine, sunt lăsate – Căci inima ăstui popor Dată era, idolilor. Ba mai mult, legi le-am dat atunci, Ce nu sunt bune și porunci Prin cari n-aveau să reușească – În nici un fel – ca să trăiască. De-asemenea, Eu i-am spurcat Prin darurile ce le-au dat – Prin toate darurile care Menite-au fost pentru mâncare – Atuncea când se adunau Și când prin flăcări își treceau Pe ai lor fii cari sunt știuți Că le sunt cei dintâi născuți. Am vrut să-i pedepsesc, să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.” „De-aceea, fiu al omului, Casei lui Israel, să-i spui: „Așa a zis Cel cari mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Părinții voștri, negreșit, Pe Mine M-au batjocorit, Pentru că ei, neîncetat, Necredincioși s-au arătat, Față de Mine, atunci când Eu am jurat și-aveam de gând Să-i duc în țara minunată Ce trebuia a le fi dată. Atuncea, ei și-au aruncat Ochii spre dealuri și-au cătat Orice copac verde, stufos, Ca să-și aducă – ne-ndoios – Acolo, jertfele pe care Le voiau daruri de mâncare, Jertfe prin cari M-au mâniat. De-asemenea și-au mai lăsat Miresme-n locurile-acele, Pe cari le-au ars și-apoi, prin ele, Gânditu-s-au că au putut Să facă un miros plăcut. Adus-au și câte-o măsură Din jertfele de băutură. Am zis, către-ale lor mulțimi: „Ce sunt aceste înălțimi, Undei vă duceți, ne-ncetat?” De-aceea au și căpătat Nume de „înălțimi” apoi, Cari până azi este la voi! Du-te acuma, și-n ăst fel, Să-i spui casei lui Israel: „Așa a zis Cel cari mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Doriți voi să vă apucați, Acum, la fel, să vă spurcați Așa după cum au curvit Ai voști’ părinți când au trăit, Căci după urâciuni fugiți, Pe care de la ei le știți? Da, dacă daruri de mâncare Știți să aduceți fiecare, Dacă ai voști’ copii, apoi, Prin flăcări o să-i treceți voi, Înseamnă că spurcați sunteți, Prin idolii ce îi aveți. Și-acum veniți și vreți apoi, Să Mă las întrebat, de voi! Iată că nu o să primiți Ceea ce vă închipuiți. Când ziceți: „Vrem să fim și noi, Ca toate neamurile-apoi, Ca și familiile-aflate În țările învecinate Și lemnului să îi slujim Și pietrei, credincioși să-i fim!” „Pe a Mea viață, Mă jur Eu” – Spusese Domnul Dumnezeu – „Că peste voi, drept Împărat, Eu Însumi fi-voi așezat. Cu braț puternic și întins Vă voi conduce și-nadins Am să Îmi vărs a Mea urgie, Asupra voastră, cu mânie. Am să vă scot dintre popoare. Vă iau din țările în care, De Mine-ați fost risipiți voi. Vă voi aduce înapoi, În locu-acesta, înadins, Cu braț puternic și întins Și Îmi voi revărsa urgia. Vă voi aduce în pustia Popoarelor, unde, cu voi, Eu Mă voi judeca apoi, Față în față. Veți vedea Că fac, în judecata Mea, Așa după cum e știut Că înainte am făcut, Atuncea când v-am judecat Părinții care s-au aflat În a Egiptului pustie. Și-acum, la fel are să fie Cu voi, cu toți, căci judec Eu” – Zisese Domnul Dumnezeu. Pe sub toiag, vă trec pe voi Și-am să vă mustru mai apoi, Căci am să pun, pe fiecare, A legământului mustrare. Dar am să îi deosebesc Pe cei care se dovedesc Drept îndărătnici, de acei Care sunt credincioși ai Mei. Îi scot de unde se aflau, Din țara-n cari străini erau, Dar nu-i voi duce înapoi, La Israel în țară-apoi. Și ști-veți că Eu am vorbit Și că sunt Domnul, negreșit. Tu, casă a lui Israel, Ascultă ce a zis Acel Care e Domn și Dumnezeu: „Duceți-vă dar, vă-ndemn Eu, Pe-ai voștri idoli să-i slujiți! După aceea, o să știți, Pe Mine să Mă ascultați Și nu o să mai căutați Să pângăriți Numele Meu Cel sfânt, tot aducând, mereu, Toate-ale voastre daruri care Date au fost pentru mâncare, La cei cărora le slujeați, Pe care idoli îi aveați! Pe muntele cel sfânt, pe care Țara lui Israel îl are – Pe muntele cel sfânt al Meu – Casa lui Israel, mereu – Adică cei ce au să fie În țară – Îmi vor sluji Mie. Acolo, parte vor avea Ei, de bunăvoința Mea. Voi cere daruri de mâncare Și roadele dintâi pe care O să veniți să Mi le dați, Cu tot ce o să-Mi închinați. Ca pe niște miresme-apoi, Iată, vă voi primi pe voi – Prin care un miros plăcut, În față-Mi, se va fi făcut – După ce fi-veți adunați Din țările unde v-aflați, Pe unde fost-ați risipiți. Atuncea, o să mă sfințiți Cu toți, în fața tuturor Popoarelor neamurilor. Atuncea, voi veți ști mereu, Precum că Domnul sunt doar Eu, Pentru că-n Israel, apoi, Vă voi aduce înapoi, Așa precum jurat-am Eu Părinților voștri, mereu, Că astă țară minunată, Vouă are a vă fi dată. În ea, vă veți aduce-aminte De ce-ați făcut mai înainte, De felu-n care v-ați purtat, De felu-n care v-ați spurcat Și vouă înșivă, de voi, Vi se va face scârbă-apoi, Din pricina păcatelor Și a fărădelegilor Pe care le-ați făcut mereu. Veți ști dar, că Domnul sunt Eu, Pentru că în purtarea Mea Față de voi, Eu voi avea Sfântul Meu Nume în vedere Și nicidecum, după cum cere Faptele voastre săvârșite Care stricate sunt vădite, Căci, casă a lui Israel, Faptele tale sunt la fel” – A zis Acela cari mereu E Domn, precum și Dumnezeu. Apoi, Cuvântul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Acum, spre miazăzi privește Și împotrivă le vorbește La cei care se dovedesc Că-n acea parte locuiesc. Îndreaptă a ta prorocie, Către pădurea din câmpie, Care-i în miazăzi aflată. Îi spune dar, pădurii: „Iată Ce a vorbit Cel cari mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Un foc, în tine, voi aprinde. Focul acest te va cuprinde Și îți va mistui de-ndat’, Copacul verde sau uscat. Focul acela, nimenea, Să-l stingă-apoi, nu va putea. Focul – din miazăzi-ncepând Și-n miazănoapte ajungând – Furios are să mistuiască Tot ce în cale-o să găsească Și-n felu-acesta, pârjolită, Pădurea fi-va nimicită. Orice făptură va putea, În vremea ‘ceea, a vedea Că Eu sunt Domnul, Eu sunt Cel Care-a aprin focul acel, Foc cari pădurea a cuprins Și nu mai poate a fi stins!” Atuncea, astfel zis-am eu: „Ah! Doamne, Dumnezeul meu! Ei, despre mine, au vorbit Și iată ce au glăsuit: „Omul acesta a-nvățat, Să facă pilde, ne-ncetat!”
Ezechiel 20:1-49 Noua Traducere Românească (NTR)
În al șaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel ca să-L întrebe pe DOMNUL și s-au așezat înaintea mea. Cuvântul DOMNULUI mi-a vorbit, zicând: „Fiul omului, vorbește-le bătrânilor lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: ‘Ați venit să Mă întrebați? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul DOMN’». Vrei să-i judeci? Vrei să-i judeci, fiul omului? Atunci fă-le cunoscute urâciunile strămoșilor lor. Să le spui că așa vorbește Stăpânul DOMN: «În ziua când l-am ales pe Israel, le-am jurat, cu mâna ridicată, urmașilor Casei lui Iacov și M-am făcut cunoscut lor în țara Egiptului. Atunci le-am jurat, cu mâna ridicată, zicând: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru!’ În ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din țara Egiptului și îi voi duce într-o țară pe care am căutat-o pentru ei, o țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. Le-am zis: ‘Aruncați-vă fiecare spurcăciunile dinaintea ochilor și nu vă întinați cu idolii Egiptului, căci Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru’. Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul nu și-a aruncat spurcăciunile dinaintea ochilor lui și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că-Mi voi revărsa furia peste ei și-Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. Dar am făcut altfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor națiunilor printre care ei se aflau; căci înaintea ochilor lor Mă făcusem cunoscut ca să-i scot din țara Egiptului. Așa că i-am scos din țara Egiptului și i-am dus în deșert. Le-am dat hotărârile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. Le-am mai dat și Sabaturile Mele, ca semn între Mine și ei, ca să se știe că Eu sunt DOMNUL Care îi sfințește. Dar cei din Casa lui Israel s-au răzvrătit împotriva Mea în deșert. N-au urmat hotărârile Mele, au respins poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, și au pângărit mult Sabaturile Mele. Am zis atunci că-Mi voi revărsa furia peste ei și-i voi nimici în deșert. Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor națiunilor dinaintea cărora i-am scos. De asemenea, le-am jurat în deșert că nu-i voi mai duce în țara pe care am pregătit-o pentru ei, în țara în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, deoarece au respins poruncile Mele, n-au urmat hotărârile Mele și au pângărit Sabaturile Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s-au dus. Totuși, M-am uitat cu milă la ei, nu i-am distrus și nu i-am făcut să piară în deșert. Atunci le-am zis fiilor lor în deșert: ‘Nu urmați hotărârile părinților voștri, nu păziți poruncile lor și nu vă întinați cu idolii lor! Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru! Urmați hotărârile Mele, păziți poruncile Mele, și împliniți-le! Sfințiți Sabaturile Mele; ele sunt un semn între Mine și voi, ca să se știe că Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru!’. Dar și copiii lor s-au răzvrătit împotriva Mea. Ei n-au urmat hotărârile Mele, n-au păzit poruncile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, iar Sabaturile Mele le-au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei și-Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor în deșert. Dar Mi-am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie astfel profanat înaintea ochilor națiunilor dinaintea cărora i-am scos. De asemenea, le-am jurat în deșert că-i voi împrăștia printre națiuni și-i voi răspândi prin țările lumii, pentru că n-au împlinit poruncile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabaturile Mele și și-au ațintit privirile spre idolii părinților lor. Mai mult, le-am dat instrucțiuni care nu erau bune și reglementări prin care să nu poată trăi. I-am întinat prin darurile lor, când își sacrificau în foc întâii născuți, ca să-i îngrozesc și să știe astfel că Eu sunt DOMNUL». De aceea, fiul omului, vorbește Casei lui Israel și spune-le: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: iată prin ce anume M-au mai blasfemiat strămoșii voștri, fiind necredincioși față de Mine. Când i-am dus în țara pe care am jurat că le-o voi da, ei și-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos și acolo și-au înjunghiat jertfele, acolo și-au oferit ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo și-au pus miresmele plăcute și acolo au turnat darurile de băutură. Eu i-am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’. De aceea, până în ziua de azi se numește Bama ». Așadar, spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: vă veți întina oare la fel ca strămoșii voștri, prostituându-vă înaintea spurcăciunilor lor? Aducându-vă darurile și sacrificându-vă fiii în foc, voi continuați până astăzi să vă întinați prin toți idolii voștri. Și Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul DOMN, că nu Mă voi lăsa întrebat. Voi ziceți: ‘Vrem să fim ca națiunile, asemenea clanurilor celorlalte țări, și să slujim lemnului și pietrei!’. Dar ceea ce aveți voi în minte nu se va întâmpla niciodată! Viu sunt Eu, zice Stăpânul DOMN, că voi domni peste voi cu mână tare, cu brațul Meu puternic și revărsându-Mi furia! Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu mână tare, cu brațul Meu puternic și revărsându-Mi furia. Vă voi duce în deșertul popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. Așa cum i-am judecat pe strămoșii voștri în deșertul țării Egiptului, tot așa vă voi judeca și pe voi, zice Stăpânul DOMN. Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiți și pe cei nesupuși Mie. Îi voi scoate din țara unde au fost străini, dar nu vor intra în țara lui Israel. Atunci veți ști că Eu sunt DOMNUL. Cât despre voi, Casă a lui Israel, așa vorbește Stăpânul DOMN: ‘Duceți-vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! După aceea, însă veți asculta de Mine, cu siguranță, și nu-Mi veți mai profana Numele Meu cel sfânt, cu darurile și cu idolii voștri! Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălțat al lui Israel, zice Stăpânul DOMN, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toți cei din țară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoință. Acolo voi căuta contribuțiile voastre și cele dintâi roade din darurile voastre, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. Când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută și Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor națiunilor. Și veți ști că Eu sunt DOMNUL când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat, cu mâna ridicată, că o voi da strămoșilor voștri. Acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate faptele prin care v-ați întinat și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le-ați săvârșit. Și veți ști că Eu sunt DOMNUL când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, nu căile voastre cele rele și faptele voastre pervertite, Casă a lui Israel, zice Stăpânul DOMN’»“. Cuvântul DOMNULUI a venit la mine și mi-a zis: ‒ Fiul omului, îndreaptă-ți fața spre drumul dinspre sud, predică împotriva sudului și profețește împotriva pădurii din regiunea Neghevului. Spune-i pădurii Neghevului astfel: „Ascultă Cuvântul DOMNULUI! Așa vorbește Stăpânul DOMN: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va arde orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă și totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. Și orice făptură va vedea că Eu am aprins-o; ea nu va fi stins㻓. Atunci am zis: ‒ Ah, Stăpâne DOAMNE, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!
Ezechiel 20:1-49 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.’ Vrei să-i judeci, fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le înainte urâciunile părinților lor! Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când am ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. Atunci le-am zis: ‹Lepădați, fiecare, urâciunile care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. Și i-am scos astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. Le-am dat și Sabatele Mele să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie, ca să-i nimicesc. Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. Chiar și în pustie Mi-am ridicat mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă din toate țările, și aceasta pentru că au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima nu li s-a depărtat de la idolii lor. Dar M-am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. Atunci am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblați întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› Dar fiii s-au răzvrătit și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. Dar Mi-am tras mâna înapoi și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, pentru că n-au împlinit poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii spre idolii părinților lor. Ba încă le-am dat și legi care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul.»’ De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»’ De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? Da, aducându-vă darurile de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! Nu veți vedea împlinindu-se ce vă închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!› Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca față în față cu voi. Cum M-am judecat cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. «Vă voi trece pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. Voi deosebi dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge iarăși în țara lui Israel. Și veți ști că Eu sunt Domnul.»’” Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. Vă voi primi ca pe niște miresme cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. Acolo vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde un foc în tine care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi până la miazănoapte. Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’” Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’”