Exodul 2:1-25
Exodul 2:1-25 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și un bărbat din casa lui Levi a mers și a luat de soție o fiică a lui Levi. Și femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu; și când ea l-a văzut că era frumos, l-a ascuns trei luni. Și când nu l-a mai putut ascunde, a luat pentru el o arcă din papură și a uns-o cu bitum și cu smoală și a pus copilul în ea; și a pus arca între trestiile de lângă malul râului. Și sora lui a stat departe, pentru a vedea ce i se va face. Și fiica lui Faraon a coborât să se spele la râu; și servitoarele ei umblau pe malul râului; și când a văzut arca printre trestii și-a trimis servitoarea să o aducă. Și când a deschis-o, a văzut copilul; și, iată, pruncul plângea. Iar ea a avut milă de el și a spus: Acesta este unul dintre copiii evreilor. Atunci sora lui a spus fiicei Faraonului: Să merg și să îți chem o doică dintre femeile evreice, ca să alăpteze copilul pentru tine? Și fiica lui Faraon i-a spus: Du-te. Și fata a mers și a chemat pe mama copilului. Și fiica lui Faraon i-a spus: Ia acest copil și alăptează-l pentru mine și îți voi da plățile tale. Și femeia a luat copilul și l-a alăptat. Și copilul a crescut și ea l-a adus la fiica lui Faraon și el a devenit fiul ei. Iar ea i-a pus numele Moise; și a spus: Pentru că l-am scos din apă. Și s-a întâmplat, în acele zile, când Moise era mare, că a ieșit la frații săi și a privit la poverile lor; și a văzut un egiptean lovind un evreu, pe unul dintre frații săi. Și s-a uitat încoace și încolo și când a văzut că nu era niciun bărbat, a ucis pe egiptean și l-a ascuns în nisip. Și când a ieșit a doua zi, iată, doi bărbați dintre evrei se luptau între ei; și a spus celui ce a greșit: Pentru ce lovești pe aproapele tău? Iar el a spus: Cine te-a făcut prinț și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi așa cum l-ai ucis pe egiptean? Și Moise s-a temut și a spus: Cu adevărat acest lucru este cunoscut. Și când Faraon a auzit acest lucru, a căutat să-l ucidă pe Moise. Dar Moise a fugit de la fața lui Faraon și a locuit în țara lui Madian; și a șezut jos lângă o fântână. Și preotul din Madian avea șapte fiice; și ele au venit și au scos apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Și păstorii au venit și le-au alungat; dar Moise s-a ridicat și le-a ajutat și le-a adăpat turma. Și când ele au venit la Reuel, tatăl lor, el a spus: Cum de ați venit așa devreme astăzi? Iar ele au spus: Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și de asemenea a scos apă îndeajuns pentru noi și a adăpat turma. Iar el a spus fiicelor sale: Și el, unde este? Pentru ce l-ați lăsat acolo pe bărbatul acela? Chemați-l, ca să mănânce pâine. Și Moise s-a mulțumit să locuiască la omul acela; iar el i-a dat lui Moise pe Sefora, fiica sa. Și ea i-a născut un fiu, iar el i-a pus numele Gherșom, pentru că a spus: Sunt străin într-o țară străină. Și s-a întâmplat, în decursul timpului, că împăratul Egiptului a murit; și copiii lui Israel oftau din cauza robiei și au strigat și strigătul lor a urcat sus la Dumnezeu din cauza robiei. Și Dumnezeu a auzit geamătul lor și Dumnezeu și-a adus aminte de legământul său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob. Și Dumnezeu a privit peste copiii lui Israel și Dumnezeu a luat cunoștință de starea lor.
Exodul 2:1-25 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Un om din casa lui Levi a mers și a luat-o de soție pe o fiică a lui Levi. Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut că este chipeș și l-a ascuns vreme de trei luni. Apoi, când nu a mai putut să-l ascundă, a luat pentru el un coș de papură, pe care l-a uns cu catran și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul Râului. Sora lui stătea la distanță, ca să afle ce are să i se întâmple. Fiica lui Faraon s-a coborât la Râu să se scalde, și însoțitoarele ei se plimbau pe marginea Râului. Ea a văzut coșul în mijlocul trestiilor și a trimis-o pe slujnica ei să-l ia. Când l-a deschis, a văzut copilul: era un băiețel care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este dintre copiii evreilor!” Atunci, sora lui i-a zis fiicei lui Faraon: „Să mă duc să-ți chem o doică dintre evreice, ca să alăpteze copilul?” Fiica lui Faraon i-a spus: „Du-te!” Și fata s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. Fiica lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l, și îți voi plăti!” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. Când copilul a crescut, l-a adus fiicei lui Faraon, și el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise, „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”. După o vreme, când Moise s-a făcut mare, a ieșit la frații săi și a văzut muncile istovitoare la care erau supuși. A văzut un egiptean lovindu-l pe un evreu, unul dintre frații lui. S-a uitat în toate părțile și, văzând că nu este nimeni, l-a lovit de moarte pe egiptean și l-a ascuns în nisip. A ieșit și a doua zi, și iată că doi evrei se certau. I-a zis celui vinovat: „De ce îl lovești pe semenul tău?” Iar el i-a răspuns: „Cine te-a pus pe tine căpetenie și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine, cum l-ai omorât pe egiptean?” Moise s-a înspăimântat și a zis: „Negreșit, faptul este cunoscut.” Faraon a aflat despre lucrul acesta și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit de Faraon și s-a așezat în țara Madian. Acolo, s-a oprit lângă o fântână. Preotul Madianului avea șapte fiice. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Dar au venit păstorii și le-au izgonit. Atunci, Moise s-a ridicat, le-a luat apărarea și le-a adăpat turma. Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel, el le-a întrebat: „De ce vă întoarceți așa de curând astăzi?” Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, ba încă ne-a scos și apă și ne-a adăpat turma.” Și el le-a zis fiicelor sale: „Și unde este? De ce l-ați lăsat pe omul acela acolo? Chemați-l să mănânce!” Moise s-a învoit să locuiască la omul acela, care i-a dat-o pe fiica sa Sefora de soție. Ea a născut un fiu, căruia Moise i-a pus numele Gherșom, căci zicea: „Locuiesc ca străin într-o țară străină.” După multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și fiii lui Israel încă gemeau din cauza robiei și strigau. Strigătul lor a ajuns până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit geamătul lor și Și-a amintit de legământul Său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. Dumnezeu a privit spre fiii lui Israel și Dumnezeu a luat aminte.
Exodul 2:1-25 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Un om din casa lui Levi o luase de nevastă pe o fată a lui Levi. Femeia aceasta a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut că este frumos și l-a ascuns trei luni. Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul Râului. Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. Fata lui Faraon s-a coborât la Râu să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea Râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis-o pe roaba ei să-l ia. L-a deschis și a văzut copilul: era un băiețaș care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este un copil de-al evreilor!” Atunci sora copilului i-a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ți chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ți alăpteze copilul?” „Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Și fata s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l și îți voi plăti!” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. Copilul a crescut, și ea i l-a adus fetei lui Faraon; și el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise (Scos), „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”. În vremea aceea, Moise, crescând mare, a ieșit pe la frații săi și a fost martor la muncile lor grele. L-a văzut pe un egiptean care îl bătea pe un evreu, unul dintre frații lui. S-a uitat în toate părțile și, văzând că nu este nimeni, l-a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip. A ieșit și în ziua următoare; și iată că doi evrei se certau. I-a zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce îl lovești pe semenul tău?” Și omul acela a răspuns: „Cine te-a pus pe tine mai-mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine cum l-ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut și a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.” Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în țara Madian. A șezut lângă o fântână. Preotul din Madian avea șapte fete. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Dar au venit păstorii și le-au luat la goană. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat și le-a adăpat turma. Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel, el le-a zis: „Pentru ce vă întoarceți așa de curând azi?” Ele i-au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma.” Și el le-a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce l-ați lăsat acolo pe omul acela? Chemați-l să mănânce pâine!” Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat-o de nevastă pe fiica sa Sefora. Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele Gherșom (Sunt străin aici), căci a zis el: „Locuiesc ca străin într-o țară străină.” După multă vreme, împăratul Egiptului a murit; și copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei și scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea pe care li le smulgea robia s-au suit până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit gemetele lor și Și-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov. Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și a luat cunoștință de ei.
Exodul 2:1-25 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Un bărbat dintre descendenții lui Levi își luase ca soție o fată din aceeași familie lărgită a acestuia. Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Văzând că era un copil frumos, ea l-a ascuns în primele trei luni de viață ale acestuia. Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș făcut din papură, pe care l-a prelucrat folosind argilă și smoală. Apoi a pus copilul în el și l-a așezat pe malul râului, între trestii. Sora lui stătea (și privea de) la distanță, ca să vadă ce se va întâmpla cu el. Fiica faraonului a venit la râu să facă baie. Fetele care erau împreună cu ea, se plimbau pe malul râului. Atunci ea a văzut acel coș între trestii. Apoi și-a trimis sclava să i-l aducă. Deschizându-l, a văzut în el copilul care plângea. Fiicei faraonului i-a fost milă de el; și a zis: „Bănuiesc că este unul dintre copiii evreilor.” Atunci sora copilului a întrebat-o pe fiica faraonului: „Vrei să mă duc și să chem pe una dintre femeile evreilor, ca să îți alăpteze copilul?” Fiica faraonului i-a răspuns: „Du-te!” Fata s-a dus și a chemat-o (chiar) pe mama copilului. Fiica faraonului i-a zis: „Ia copilul și alăptează-mi-l; iar pentru acest serviciu, îți voi plăti.” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. Atunci când copilul a crescut, ea l-a adus la fiica faraonului; și astfel, el a devenit fiul ei. L-a numit Moise, pentru că îl scosese din apă. Într-o zi, când era deja adult, Moise s-a dus între oamenii din poporul lui, ca să constate cât de critică era situația lor. Atunci el a văzut cum un egiptean îl bătea pe un evreu – unul dintre oamenii poporului lui. Privind în jur și constatând că nu este nimeni (care să îl vadă), l-a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip. A doua zi, în timp ce venise din nou (între ei), a văzut doi evrei într-un conflict unul cu celălalt. El l-a întrebat pe cel vinovat: „De ce îl lovești pe semenul tău?” Acela i-a răspuns: „Cine te-a desemnat pe tine conducătorul și judecătorul nostru? Vrei să mă omori și pe mine la fel cum ai procedat (ieri) cu acel egiptean?” Atunci lui Moise i-a fost frică; și și-a zis: „Este o certitudine că fapta mea a devenit cunoscută!” Când a aflat faraonul despre ce făcuse Moise, urmărea să îl omoare. Dar el a fugit de faraon și s-a dus (să locuiască) în teritoriul numit Midian. Când a ajuns acolo, s-a așezat lângă o fântână. Preotul din Midian avea șapte fiice. Ele au venit la fântână, au scos apă și au umplut jgheaburile, intenționând să adape turma tatălui lor. Dar au sosit acolo niște păstori care le-au gonit. Moise s-a ridicat, le-a luat apărarea și apoi le-a adăpat turmele. Când s-au întors ele la tatăl lor numit Reuel, acesta le-a întrebat: „De ce ați venit astăzi mai repede decât altă dată?” Ele i-au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat de păstori, ne-a scos apă și ne-a adăpat turma.” Atunci el le-a zis fiicelor lui: „Unde este acum acel om? Cum v-ați permis să îl lăsați acolo? Chemați-l să mănânce (împreună cu noi)!” Apoi Moise a decis să locuiască la acel om, care i-a dat-o ca soție pe fiica lui numită Sefora. Ea a născut un fiu, pe care Moise l-a numit Gherșom, pentru că își zisese: „Sunt un străin într-o țară pe care nu o cunosc.” După mult timp, regele Egiptului a murit. Israelienii încă gemeau în situația lor de sclavi; și strigau după ajutor. Dumnezeu au auzit și a luat în considerare reacțiile de disperare pe care li le producea (evreilor) sclavia. El a auzit cum gemeau; și „Și-a amintit” de legământul Său făcut cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. Atunci Dumnezeu a privit (cu interes) la situația israelienilor și a decis să se implice pentru cauza lor.
Exodul 2:1-25 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Un om ce-a fost de neam Levit, Cu o Levită s-a-nsoțit. Un fiu, femeia a născut. Că e frumos, ea a văzut Și l-a ascuns, ca nu cumva, Să îl zărească cineva, Trei luni. Apoi, n-a mai putut. Atunci, din papură-a făcut Un sicriaș. L-a căptușit Cu lut, cu smoală l-a smolit, Iar pe copil l-a așezat În el și-a mers de l-a lăsat Pe malul râului, ascuns Într-un hățiș de nepătruns, Format din trestii. Sora lui – Adică a copilului – De la distanță doar, pândea, Voind să știe ce avea Să i se-ntâmple fratelui. Dar fiica Faraonului, În acea vreme, s-a-ndreptat Spre râu, să meargă la scăldat. Fetele care-o însoțeau, Pe malul apei se plimbau. Ea, între trestii, a zărit Acel sicriu și-a poruncit, Îndată, roabei, să se ducă Și-apoi, la ea, să îl aducă. Primindu-l, fata s-a grăbit Să îl deschidă și-a găsit Un băiețel, în sicriaș. Plângea sărmanul copilaș, Iar ei, milă, i s-a făcut Și-a zis atunci când l-a văzut: „Priviți copilul, fetelor! El este al Evreilor!” Atunci, sora băiatului, La fata Faraonului, S-a dus de s-a înfățișat Și cu sfială a-ntrebat: „Vrei, la Evrei, ca să mă duc, Să-ncerc o doică să-ți aduc, Ca să îl poată alăpta?” „Du-te degrabă! Nu mai sta!” – A zis fiica-mpăratului. Fata, pe a copilului Mamă, s-a dus de a chemat-o, Și-n grabă, a înfățișat-o. Fata lui Faraon a spus: „Acest copil trebuie dus La tine. Îl vei alăpta Și plată, tu vei căpăta!” Femeia, pruncul, și-a luat Și astfel, ea l-a alăptat. Copilul a crescut și-apoi, Mama îl duse înapoi, La fata Faraonului, Care i-a pus, feciorului, Numele „Moise” – tălmăcit, Înseamnă „Scos”; „căci L-am găsit La râu” – a zis ea – „colo jos, Și chiar din apă, eu l-am scos.” Pe-acel copil ce l-a găsit, Ea, al ei fiu, l-a socotit. La casa ei, Moise-a crescut Și-atunci când mare s-a făcut, Pe frații săi el a dorit Să-i vadă. Astfel, a ieșit Și-a priceput ce munci făceau, Precum și ce viață duceau. Un Egiptean, el a văzut Pe-un frate-al său că l-a bătut. Atuncea, Moise s-a uitat În jur, iar când a constatat Că-i singur, el s-a repezit La Egiptean și l-a lovit, Furios, până când l-a răpus. După aceea, el l-a dus Și în nisip l-a îngropat. Apoi, spre casă, a plecat. În ziua următoare-apoi, El se întoarse înapoi. Acolo, doi Evrei erau. Furioși, aceștia se certau. Moise a zis către cel care N-avea dreptate: „De ce oare, Pe al tău seamăn, îl lovești?” Omul i-a zis: „Tu cine ești?! Ești pus, mai mare, peste noi? Ne ești judecător? Și-apoi, Voiești cumva, ca și pe mine Să mă omori – de-ți vine bine – Ca și pe Egipteanu-acel?” Moise și-a zis, privind la el: „Fără-ndoială, ce-am făcut, De către toți este știut.” Atuncea, frica l-a cuprins. Când Faraon de veste-a prins Despre-a lui faptă, a voit Să îl omoare. A fugit Moise, atunci, din țara lui, În țara Madianului. La o fântână și-a găsit Un loc, în care-a poposit. În Madian, pe-atunci, ședea Un preot; șapte fete-avea, Iar fiicele lui au venit, Apă să ia, căci au voit S-adape turma ce-o aveau. Însă păstorii cari erau În locu-acela, le-au gonit. Dar Moise a intervenit: Apă a scos, le-a ajutat De turmele și-au adăpat. Când fetele au revenit La tatăl lor, cari s-a numit Reuel, acesta le-a-ntrebat: „Așa curând v-ați înturnat?” Ele au zis: „Ne-a sprijinit Un Egiptean, cari a gonit Păstorii ce ne-au atacat Și-apoi, turma, ne-a adăpat.” „Unde-i acel om?” – a voit Tatăl să știe, negreșit. „Mergeți degrabă! Nu-l lăsați Acolo, ci să îl chemați Să stea la masă-aici, cu noi, Ca să mănânce pâine-apoi!” Atuncea, Moise a venit La acel om de-a locuit, Iar el i-a dăruit, să-i fie, O fiică de a lui, soție. Fata, Sefora s-a numit; Iar când un fiu a zămislit, Moise, „Gherșom”, nume, i-a pus – Deci „Sunt străin aici”, tradus – Căci zise: „Iată, sunt străin, În astă țară și-acum vin – Ca un străin ce mă găsesc – Printre străini, să locuiesc.” După mult timp, s-a întâmplat Că împăratu-atunci aflat Peste Egipt, să fi murit. Israelul era-nrobit Încă-n Egipt, gemând din greu, Sub al robiei jug, mereu. În deznădejde, a strigat Poporul, până s-a urcat Țipătul său, la Dumnezeu. El l-a văzut că-i robit greu Și-atunci Și-a amintit Cel Sfânt, Că a făcut un legământ Cu-Avram, Isac și Iacov. El, Apoi, spre ai lui Israel Copii, ochii Și-a aplecat Și cunoștință a luat Atuncea, de acel popor, Precum și de necazul lor.
Exodul 2:1-25 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Un om din casa lui Lévi a mers și și-a luat [ca soție] o fiică a lui Lévi. Femeia a zămislit și a născut un fiu. A văzut că este frumos și l-a ascuns trei luni. Când n-a mai putut să-l ascundă, a luat un coșuleț de papură pe care l-a uns cu catran și cu smoală; a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul Fluviului. Sora lui stătea la o depărtare [oarecare] ca să vadă ce s-ar fi făcut cu el. Fiica lui Faraón a coborât la Fluviu să se scalde, iar slujitoarele ei se plimbau pe marginea Fluviului. Ea a văzut coșulețul între trestii și a trimis-o pe servitoarea ei și ea l-a luat. L-a deschis și a văzut copilul și, iată, era un băiețel care plângea. I s-a făcut milă de el și a zis: „Acesta este un copil de-ai evreilor!”. Atunci sora copilului a zis fetei lui Faraón: „Să mă duc să-ți chem o doică dintre femeile evreice ca să-ți alăpteze copilul?”. Fiica lui Faraón i-a zis: „Du-te!”. Tânăra s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. Fiica lui Faraón i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-l pentru mine și eu îți voi da plata [cuvenită]”. Femeia a luat copilul și l-a alăptat. Copilul a crescut și ea l-a adus la fiica lui Faraón. El a fost pentru ea ca un fiu. I-a pus numele Moise căci zicea: „L-am salvat din apă”. În zilele acelea, Moise crescut mare, a ieșit pe la frații lui și a văzut muncile lor forțate. A văzut un egiptéan care îl bătea pe un evreu, pe [unul] dintre frații lui. S-a întors încoace și încolo și a văzut că nu era nimeni. L-a lovit pe egiptéan și l-a ascuns în nisip. A ieșit a doua zi și, iată, doi evrei se certau. El i-a zis celui nelegiuit: „De ce îl lovești pe semenul tău?”. El i-a zis: „Cine te-a pus pe tine căpetenie și judecător peste noi? Nu cumva vrei să mă ucizi și pe mine cum l-ai ucis pe egiptéan?”. Moise s-a temut și a zis: „Cu siguranță faptul este cunoscut”. Faraón a auzit de acest lucru și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraón și a locuit în țara Madián. Și s-a așezat lângă o fântână. Preotul din Madián avea șapte fiice. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să facă să bea turma tatălui lor. Dar au venit păstorii și le-au alungat. Atunci Moise s-a ridicat, le-a salvat și le-a adăpat turma. Ele s-au întors la tatăl lor, Reuél. El le-a zis: „De ce v-ați grăbit astăzi să vă întoarceți?”. Ele au zis: „Un egiptéan ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma”. El le-a zis fiicelor sale: „Unde este? De ce l-ați lăsat [acolo] pe omul acela? Chemați-l să mănânce pâine!”. Moise a acceptat să locuiască la omul acela, care a dat-o pe fiica sa Sefóra [de soție] lui Moise. Ea a născut un fiu și el i-a dat numele Gherșóm, căci zicea: „Străin sunt eu într-o țară străină”. După multe zile, regele Egiptului a murit. Fiii lui Israél gemeau sub [povara] sclaviei și strigau, iar strigătele lor de sub [povara] sclaviei au urcat până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit geamătul lor. Dumnezeu și-a adus aminte de alianța sa cu Abrahám, cu Isáac și cu Iacób. Dumnezeu a privit spre fiii lui Israél și a luat Dumnezeu cunoștință de ei.
Exodul 2:1-25 Noua Traducere Românească (NTR)
Un bărbat din Casa lui Levi s-a dus și a luat de soție o fiică a lui Levi. Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Fiindcă a văzut că era frumos, l-a ascuns timp de trei luni. Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș de papirus, l-a uns cu smoală și rășină, a pus copilul în el și l-a pus între trestii, pe malul râului. Sora lui stătea la distanță, ca să vadă ce se va întâmpla cu el. Fata lui Faraon a coborât la râu să se scalde, iar servitoarele ei se plimbau pe malul râului. Ea a văzut coșul între trestii și a trimis-o pe slujitoarea ei să i-l aducă. Când l-a deschis, a văzut înăuntru copilul; și iată, băiatul plângea. Fetei lui Faraon i s-a făcut milă de el și a zis: „Acesta este unul dintre copiii evreilor“. Atunci sora copilului a întrebat-o pe fata lui Faraon: ‒ Să merg și să chem o doică dintre femeile evreilor ca să alăpteze copilul pentru tine? Fata lui Faraon i-a răspuns: ‒ Du-te. Tânăra s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. Fata lui Faraon i-a zis: „Ia acest copil și alăptează-l pentru mine, iar eu îți voi plăti“. Femeia a luat copilul și l-a alăptat. După ce a crescut copilul, ea l-a adus la fata lui Faraon, iar el a devenit fiul acesteia. Și i-a pus numele Moise, zicând: „Fiindcă l-am scos din apă“. În zilele acelea, când crescuse deja, Moise s-a dus la frații săi și s-a uitat la munca lor cea grea. El l-a văzut pe un egiptean bătându-l pe un evreu, unul dintre frații săi. S-a uitat într-o parte și într-alta și, văzând că nu este nimeni, l-a ucis pe egiptean și l-a ascuns în nisip. Când a ieșit a doua zi, iată că doi evrei se băteau. El l-a întrebat pe cel vinovat: ‒ De ce-ți lovești semenul? Acesta i-a răspuns: ‒ Cine te-a pus pe tine conducător și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l-ai ucis pe egiptean? Atunci Moise s-a temut și a zis: „Cu siguranță că acest lucru este cunoscut“. Când a aflat Faraon acest lucru, a căutat să-l ucidă pe Moise, însă Moise a fugit dinaintea lui Faraon. El a locuit în țara Midian și s-a așezat lângă o fântână. Preotul din Midian avea șapte fete. Ele au venit la fântână, au scos apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Au sosit însă acolo niște păstori care le-au alungat. Moise s-a ridicat, le-a ajutat și le-a adăpat turma. Când s-au întors la tatăl lor, Reuel, acesta le-a întrebat: ‒ Cum se face că ați venit mai repede astăzi? Ele au răspuns: ‒ Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, ne-a scos apă și ne-a adăpat turma. Atunci el le-a zis fetelor sale: ‒ Și unde este omul acela? Cum de l-ați lăsat acolo? Chemați-l să mănânce pâine. Moise a acceptat să locuiască la acel om, și acesta i-a dat-o de soție pe fata sa Sefora. Ea a născut un fiu, iar Moise i-a pus numele Gherșom, zicând: „Sunt un străin într-o țară străină“. În timpul acelor zile multe, regele Egiptului a murit. Fiii lui Israel suspinau în sclavia lor și strigau, iar strigătul lor după ajutor, din cauza sclaviei, s-a suit până la Dumnezeu. Dumnezeu le-a auzit geamătul și Și-a adus aminte de legământul Său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. Astfel, Dumnezeu S-a uitat la fiii lui Israel și a aflat despre suferința lor.
Exodul 2:1-25 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Un om din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. Femeia aceasta a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut că este frumos și l-a ascuns trei luni. Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul râului. Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. Fata lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis pe roaba ei să-l ia. L-a deschis și a văzut copilul: era un băiețaș care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este un copil de-al evreilor!” Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ți chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ți alăpteze copilul?” „Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Și fata s-a dus și a chemat pe mama copilului. Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l și îți voi plăti.” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. Copilul a crescut și ea l-a adus fetei lui Faraon, și el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise (Scos), „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”. În vremea aceea, Moise, crescând mare, a ieșit pe la frații săi și a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre frații lui. S-a uitat în toate părțile și, văzând că nu este nimeni, a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip. A ieșit și în ziua următoare și iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce lovești pe semenul tău?” Și omul acela a răspuns: „Cine te-a pus pe tine mai-mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine cum ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut și a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.” Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în țara Madian. A șezut lângă o fântână. Preotul din Madian avea șapte fete. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Dar au venit păstorii și le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat și le-a adăpat turma. Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel, el a zis: „Pentru ce vă întoarceți așa de curând azi?” Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma.” Și el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce ați lăsat acolo pe omul acela? Chemați-l să mănânce pâine!” Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa Sefora. Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele Gherșom (Sunt străin aici); „căci”, a zis el, „locuiesc ca străin într-o țară străină”. După multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei și scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit gemetele lor și Și-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov. Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și a luat cunoștință de ei.