Faptele Apostolilor 4:32-37 - Compare All Versions

Împărtășește

Mulţimea celor ce crezuseră era o singură inimă şi un singur cuget şi nimeni nu zicea că averile lui sunt doar pentru sine, ci le aveau pe toate în comun. Apostolii dădeau mărturie cu mare putere despre învierea Domnului Iisus şi peste toţi era mult har. Nimeni dintre ei nu ducea lipsă de nimic, iar cei ce aveau pământuri sau case le vindeau şi aduceau preţul celor vândute şi-l puneau la picioarele apostolilor; apoi fiecăruia i se dădea după cum avea nevoie. La fel şi Iosif, numit de apostoli Barnaba, adică „fiul mângâierii”, un levit născut în Cipru, avea un ogor pe care l-a vândut, iar banii i-a adus şi i-a pus la picioarele apostolilor.

Și mulțimea celor care au crezut erau într-o singură inimă și într-un suflet; și niciunul nu spunea despre cele ce le avea că erau ale lui; ci le aveau toate în comun. Și cu mare putere apostolii dădeau mărturie despre învierea Domnului Isus; și mare har era peste ei toți. Fiindcă nu era niciunul între ei care să ducă lipsă; căci câți erau proprietari de pământuri sau case, le vindeau și aduceau prețurile lucrurilor vândute. Și le puneau jos, la picioarele apostolilor; și împărțirea se făcea fiecărui om după cum avea nevoie. Și Iose, care a fost supranumit de apostoli Barnaba, (care este, fiind tradus, Fiul mângâierii,) un levit din țara Ciprului, Având pământul lui, l-a vândut și a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.

Mulțimea credincioșilor era o inimă și un suflet și niciunul nu zicea că averea proprie este a lui, ci pe toate le aveau în comun. Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus și un mare har era peste toți. Nu era niciun nevoiaș printre ei, fiindcă cei care aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau prețul celor vândute și-l puneau la picioarele apostolilor, apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. Iosif, numit de apostoli și Barnaba, care înseamnă „fiul mângâierii”, un levit de neam din Cipru, a vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.

Mulțimea celor ce crezuseră era o inimă și un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obște. Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Și un mare har era peste toți. Căci nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă: toți cei ce aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau prețul lucrurilor vândute și-l puneau la picioarele apostolilor, apoi i se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. Iosif, numit de apostoli și Barnaba, adică, în tălmăcire, „fiul mângâierii”, un levit, de neam din Cipru, a vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.

Acei oameni mulți care crezuseră, erau uniți în inimă și în gând. Niciunul nu pretindea că este proprietarul exclusiv al averilor lui; ci își considerau proprietățile ca fiind bunuri comune. Apostolii vorbeau cu mare autoritate despre învierea lui Isus; și toți erau beneficiarii unui mare har. Problema lipsurilor era rezolvată prin faptul că toți cei care aveau terenuri agricole, le vindeau și apoi aduceau banii care erau puși la picioarele apostolilor, de unde se împărțeau conform nevoilor fiecăruia. Iosif, cel numit de apostoli și Barnaba – nume care se traduce prin „Fiul încurajării” – era un levit care provenea din Cipru. El a vândut un teren agricol pe care îl avea și apoi a adus banii, punându-i la picioarele apostolilor.

Mulțimea celor ce credeau, Un trup și-un suflet doar, erau. De obște le aveau pe toate Și nu sta nimeni a socoate Care ar fi averea lui. Despre-nvierea Domnului, Apostolii mărturiseau Și, plini de har, cu toți erau. Nu era nimeni, printre ei, Să ducă lipsă, căci toți cei Care aveau case, ogoare, Vindeau totul și fiecare, Prețul pe care îl primeau, Apostolilor îl dădeau Punând la ale lor picioare Banii, iar ei – la fiecare – După nevoi, au împărțit. Iosif, cel care s-a numit Barnaba – numele-i e pus De-apostoli și-nseamnă tradus „Al mântuirii fiu” – Levit, De neam din Cipru, a venit Cu banii ce i-a obținut Pe un ogor ce l-a vândut, Și-ntreaga sumă căpătată, Apostolilor, le-a fost dată.

Mulțimea celor care au crezut era o singură inimă și un singur suflet. Niciunul dintre ei nu spunea că ceea ce are este al său, ci toate le aveau în comun. Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus și ei toți se bucurau de mult har. De fapt, nu era niciunul dintre ei care să ducă lipsă, căci toți care posedau terenuri sau case, le vindeau, aduceau prețul celor vândute și îl puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. Și Iosíf, numit de către apostoli Barnàba, care, tradus, înseamnă „Fiul Mângâierii”, un levit de loc din Cípru, vânzând un ogor pe care îl avea, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.

Mulțimea celor ce crezuseră era una în inimă și-n gând și niciunul nu spunea că vreunul dintre bunurile lui este al lui, ci aveau toate în comun. Apostolii depuneau mărturie cu mare putere despre învierea Domnului Isus și un mare har era peste ei toți. Căci nu era nimeni printre ei în nevoie, pentru că toți cei ce erau proprietari de terenuri sau case le vindeau, iar prețul lucrurilor vândute îl aduceau și-l puneau la picioarele apostolilor. Apoi se împărțea fiecăruia în funcție de cum avea nevoie. Iosif, numit de apostoli și Barnabas, care tradus înseamnă „Fiul încurajării“, un levit originar din Cipru, a vândut un teren care-i aparținea și apoi a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.

Mulțimea celor ce crezuseră era o inimă și un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obște. Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Și un mare har era peste toți. Căci nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă: toți cei ce aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau prețul lucrurilor vândute și-l puneau la picioarele apostolilor, apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. Iosif, numit de apostoli și Barnaba, adică, în tălmăcire, „fiul mângâierii”, un levit, de neam din Cipru, a vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.