Sari la conținut

2 Samuel 2:26 - Compară toate versiunile

2 Samuel 2:26 VDC (Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu)

Abner a chemat pe Ioab și a zis: „Oare mereu are să sfâșie sabia? Nu știi că la sfârșit va fi amar? Până când vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe frații lui?”

2 Samuel 2 VDC

2 Samuel 2:26 NTR (Noua Traducere Românească)

Abner l-a strigat pe Ioab și i-a zis: ‒ Oare să devoreze sabia la nesfârșit? Nu înțelegi că se va sfârși cu amărăciune? Până când vei amâna să spui celor din popor să se întoarcă de la urmărirea fraților lor?

2 Samuel 2 NTR

2 Samuel 2:26 BVA (Biblia în Versiune Actualizată 2018)

Abner l-a strigat pe Ioab și i-a zis: „Chiar este nevoie ca sabia să distrugă în continuare? Nu realizezi că se va sfârși dramatic (pentru tine)? Cât timp va mai trece până când vei porunci oamenilor tăi să nu își mai urmărească frații?”

2 Samuel 2 BVA

2 Samuel 2:26 BTF2015 (Biblia Traducerea Fidela 2015)

Atunci Abner l-a chemat pe Ioab și a spus: Va mânca sabia pentru totdeauna? Nu știi tu că va fi amărăciune la sfârșit? Cât va dura deci, până când vei porunci poporului să se întoarcă de la urmărirea fraților săi?

2 Samuel 2:26 EDCR (Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024)

Abner l-a strigat pe Ioab și i-a zis: „Oare la nesfârșit va face prăpăd sabia? Oare nu știi că sfârșitul va fi amar? Cât va mai dura până le vei porunci oamenilor tăi să înceteze urmărirea fraților lor?”

2 Samuel 2 EDCR

2 Samuel 2:26 EDC100 (Biblia Dumitru Cornilescu 2024)

Abner l-a chemat pe Ioab și a zis: „Oare mereu are să sfâșie sabia? Nu știi că la sfârșit va fi amar? Până când vei pregeta să spui poporului să nu-i mai urmărească pe frații lui?”

2 Samuel 2:26 VBRC2020 (Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020)

Abnér a strigat către Ióab: „Oare va sfâșia sabia fără încetare? Nu știi că la sfârșit va fi amar? Până când nu vei spune poporului să se întoarcă de la urmărirea fraților săi?”.

2 Samuel 2:26 BIV2014 (Biblia în versuri 2014)

Ioab a fost, apoi, chemat, De Abner, care-a cuvântat: „Oare, mereu, va sfâșia, Nesățioasă, sabia? De ce nu poți pricepe dar, Că la sfârșit, va fi amar? Când oare, o să încetați, Să-i urmăriți pe-ai voștri frați?”