YouVersion
Pictograma căutare

1 Timotei 1:3-11

1 Timotei 1:3-11 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Când am plecat spre Macedonia, ți-am sugerat să rămâi în Efes ca să le spui categoric unora să nu mai prezinte acolo altă doctrină și să înceteze discuțiile bazate pe mituri sau pe interminabilele liste cu genealogii. Ele nu ajută la progresul planului lui Dumnezeu care se realizează prin credință, ci încurajează speculații care produc controverse. Ți-am făcut acea sugestie cu scopul de a promova dragostea. Ea vine dintr-o inimă sinceră, dintr-o conștiință pură și dintr-o credință autentică. Unii care au deviat de la aceste practici, s-au îndreptat spre discuții inutile. Aceștia vor să fie (considerați) învățători ai legii (mozaice), deși ei nu înțeleg nici ce spun și nici ce semnificație au lucrurile pe care le afirmă și pe care le susțin cu atâta convingere… Noi știm că legea (mozaică) ar fi utilă doar dacă s-ar folosi corect. În plus, prevederile ei nu sunt făcute pentru omul (care este deja declarat) corect, ci pentru cei care îi încalcă regulile și care nu vor să știe de existența lor, ca și pentru cei profani și păcătoși. Ea mai este destinată celor care nu sunt sfinți, celor care trăiesc fără (să asculte de) Dumnezeu și celor care își omoară părinții. Prevederile legii (mozaice) sunt și pentru cei care comit crime omorând alți oameni, pentru cei care trăiesc în imoralitate, pentru homosexuali, pentru cei care fac comerț cu sclavi, pentru mincinoși, pentru cei care jură făcând declarații mincinoase și pentru cei care se opun doctrinei sănătoase. Această doctrină este în acord cu învățătura glorioasei Vești Bune care a venit de la binecuvântatul Dumnezeu și care mi-a fost încredințată (pentru proclamare).

1 Timotei 1:3-11 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Așa precum eu te-am rugat, În clipa-n care am plecat, Din Macedonia, la drum, Din nou, la fel, te rog acum, Ca, în Efes, să zăbovești, Pentru că vreau să poruncești, La cei care au îndrăznit Și-nvățături noi, au vestit, Să înceteze să-i învețe, Pe alții, dându-le povețe; Să nu se țină de fantasme, Să termine cu-ale lor basme Și cu-nșirări, fără sfârșit, De neamuri, căci au zămislit Certuri – așa cum am văzut – Fără, în schimb, să fi făcut Ca prin credință, tot mereu, Ăst lucru al lui Dumnezeu, Să-nainteze, negreșit. Oameni-aceștia s-au vădit Că tot așa fac și acum, Înaintând pe-al vieții drum. Ținta porunci-i dragostea, Căci e știut că numai ea Vine din inima curată, Dintr-o credință-adevărată, Neprefăcută – negreșit – Și dintr-un cuget, bun vădit. Unii, însă, s-au depărtat, De-aceste lucruri, și-au urmat Un drum, pe cari s-au rătăcit Și, în ăst fel, s-au pomenit Că doar de flecăreli, se țin, Când, printre voi, aceștia vin. Învățători ai Legii, vor A fi, în ochii tuturor, Măcar că nu știu ce vorbesc Și nici nu știu ce urmăresc. Legea e bună – precum știm – Doar dacă bine-o folosim, Pentru că Legea nu s-a dat Pentru cei cari s-au arătat Că oameni sunt, neprihăniți, Ci pentru cei nelegiuiți; Deci, pentru cei cari – se-nțelege – Precum că sunt fără de lege, Pentru cei neevlavioși, Sau nesupuși, ori păcătoși, Sau pentru cei cari, fără teamă, Ucid chiar și pe a lor mamă, Ori pentru cei cari, bunăoară, Pe ai lor semeni, îi omoară, Sau pentru cei ce sunt curvari, Ori sodomiți; pentru cei cari Sunt vânzători de oameni, sau Pentru cei cari obicei au Să jure strâmb; pentru oricine Care, în contră, se va ține Cu-nvățăturile serioase, Adevărate, sănătoase, Cari potrivite sunt, mereu, Cu fericitul Dumnezeu, Cu Evanghelia slavei Sale, Pe care, a găsit cu cale, Ca mie, să îmi fie dată.