Luca 20:20-40

Ei Îl pândeau pe Isus și au trimis niște iscoditori, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-L prindă cu vreun cuvânt și să-L dea pe mâna stăpânirii și a dregătorului. Aceștia L-au întrebat: „Învățătorule, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu?” Isus le-a cunoscut viclenia și le-a spus: [„De ce Mă ispitiți?] Arătați-Mi un dinar! Chipul și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. El le-a zis: „Atunci dați-i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Nu L-au putut prinde cu niciun cuvânt în fața poporului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut. Au venit niște saduchei, care zic că nu este înviere, și L-au întrebat: „Învățătorule, Moise ne-a scris: dacă moare cineva fiind căsătorit, dar fără să aibă copii, fratele lui s-o ia pe soția lui și să-i ridice urmaș fratelui său. Erau șapte frați. Primul și-a luat soție și a murit fără copii. La fel și al doilea: [a luat-o de soție, dar a murit fără copii]. A luat-o și al treilea; toți șapte au murit fără să lase copii. În cele din urmă, a murit și femeia. La înviere, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut-o de soție.” Isus le-a răspuns: „Fiii acestui veac se însoară și se mărită, dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea din morți nu se vor însura, nici nu se vor mărita. Nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii; fii ai lui Dumnezeu și fii ai învierii vor fi. Dar că morții învie, și Moise a arătat, în locul despre rug, când Îl numește pe Domnul Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov . Dumnezeu nu este al celor morți, ci al celor vii, fiindcă pentru El toți sunt vii.” Unii dintre cărturari au răspuns: „Învățătorule, bine ai vorbit!” Și nu mai îndrăzneau să-L întrebe nimic.