Luca 12:1-34

Când s-a adunat mulțimea cu miile, încât oamenii se călcau unii pe alții, Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia! Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați vorbit la ureche în odăițe va fi vestit de pe acoperișuri. Vă spun vouă, prietenii Mei, nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar după aceea nu mai pot face nimic! Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Totuși, niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Până și perii capului, toți vă sunt numărați. Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. Vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Dar cine Mă va tăgădui înaintea oamenilor va fi tăgăduit și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a dregătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde în apărarea voastră, nici ce veți vorbi, fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți!” Cineva din mulțime I-a zis lui Isus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă cu mine moștenirea!” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Luați seama și păziți-vă de orice lăcomie, fiindcă oricât de bogat ar fi cineva, viața lui nu stă în averile lui!” Și le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat a dat recoltă îmbelșugată. El se gândea în sinea lui, zicând: «Ce voi face, fiindcă nu mai am unde să-mi adun roadele?» Și a mai zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi zidi altele mai mari și acolo îmi voi strânge tot grâul și toate bunătățile mele; și-i voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunătăți, strânse pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!’» Dar Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul! Cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?» La fel este și cel care adună comori pentru sine și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Isus le-a zis ucenicilor săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viață (ce veți mânca), nici cu privire la trup (cu ce vă veți îmbrăca). Viața este mai mult decât hrana, și trupul – mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici hambar, și totuși Dumnezeu îi hrănește! Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! Cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la statura lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cum cresc crinii: ei nu trudesc, nici nu torc. Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei. Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor! Voi să nu căutați și să nu vă frământați cu privire la ce veți mânca și ce veți bea! Pe toate acestea neamurile lumii le râvnesc. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui [Dumnezeu], și [toate] acestea vi se vor da pe deasupra! Nu te teme, turmă mică, fiindcă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția! Vindeți ce aveți și dați milostenie! Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, comoară nesfârșită în ceruri, unde hoțul nu se apropie și molia nu roade! Pentru că, unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.