Proverbele 2:1-22

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învățăturile mele, dacă vei lua aminte la înțelepciune și dacă-ți vei pleca inima la pricepere, dacă vei cere înțelepciune și dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul și vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înțelege frica de Domnul și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu. Căci Domnul dă înțelepciune; din gura Lui iese cunoștință și pricepere. El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăție. Ocrotește cărările neprihănirii și păzește calea credincioșilor Lui. Atunci vei înțelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine. Căci înțelepciunea va veni în inima ta și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvântări stricate, de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase, care se bucură să facă răul și își pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe și apucă pe drumuri sucite; ca să te scape și de nevasta altuia, de străina care întrebuințează vorbe ademenitoare, care părăsește pe bărbatul tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei. Căci casa ei coboară la moarte și drumul ei duce la cei morți: niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce și nu mai găsește cărările vieții. De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine și să ții cărările celor neprihăniți! Căci oamenii fără prihană vor locui țara și oamenii neîntinați vor rămâne în ea, dar cei răi vor fi nimiciți din țară și cei necredincioși vor fi smulși din ea.