Marcu 14:51-72

Un tânăr îl urma înfăşurat numai într-o pânză pe trupul gol. Şi pe acela au pus mâna. Dar el, lăsând pânza, a fugit dezbrăcat. Iar pe Iisus L-au dus la marele preot. Acolo s-au strâns toţi preoţii de seamă, bătrânii şi cărturarii. Petru a mers după El, ţinându-se departe, până ce a intrat înăuntru în curtea marelui preot. Şi s-a aşezat împreună cu slugile la foc ca să se încălzească. Marii preoţi şi întreg sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L dea morţii. Dar nu găseau, fiindcă mulţi dădeau mărturie mincinoasă împotriva Lui, iar mărturiile lor nu se potriveau. Atunci s-au ridicat unii care au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: „Noi L-am auzit pe acesta spunând: Eu voi distruge acest Templu făcut de mână şi după trei zile voi zidi altul, nefăcut de mână omenească.” Dar nici mărturiile lor nu se potriveau. Atunci s-a ridicat marele preot în mijlocul lor şi L-a întrebat pe Iisus: „Nu răspunzi nimic la ce mărturisesc aceştia împotriva ta?” Iisus tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot l-a întrebat din nou: „Eşti Tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” Iisus i-a zis: „Eu sunt – şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului. ” Atunci marele preot şi-a rupt veşmântul şi a zis: „De ce mai avem nevoie de martori? Aţi auzit blasfemia. Cum judecaţi?” Toţi L-au judecat ca vinovat de moarte. Unii au început să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii, zicându-I: „Profeţeşte!” Iar slugile L-au luat apoi ca să Îl pălmuiască. Pe când Petru era jos, în curte, a venit la el una dintre slujnicele marelui preot. Aceea, când l-a văzut pe Petru încălzindu-se la foc, i-a zis: „Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul.” El a negat, zicând: „Nici nu-L ştiu, nici nu înţeleg ce spui.” Şi a ieşit afară, înaintea curţii. Atunci a cântat un cocoş. Dar slujnica, văzându-l, a început din nou să spună celor ce erau acolo: „El este unul dintre aceia!” Iar el iarăşi a negat. După puţin timp, cei ce erau acolo i-au zis din nou lui Petru: „Cu adevărat eşti unul din ei, fiindcă şi tu eşti galileean.” Atunci el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu-L cunosc pe omul acesta despre care vorbiţi voi.” Şi imediat cocoşul a cântat a doua oară. Iar Petru şi-a adus aminte de cuvintele pe care i le-a spus Iisus că: „Înainte de a cânta cocoşul de trei ori te vei lepăda de Mine.” Şi a început să plângă.