Amavesi eBhayibheli adumile avela kokuthi Matheu 19

Dlulisela

Care decara póte s’asçapă? Și arucândŭ și oclĭilĭ Iisusŭ câtre elĭ lĕ ḑise: La ómen̄i aestă éste cu neputință, ma la Dumneḑĕu, tute suntu eu putință.

In câtu nu maĭ sŭntu doĭ, ma unŭ trupŭ. Că açea çe Dumneḑĕu o are unită, omŭlu s’nu o despartă.

Iară elŭ respunse și ’ĕ ḑîse: N’avețĭ cântată ca açelŭ çe lĭ féçe de la înçeputŭ, mascurŭ și feminŭ lĭ féçe? Și ḑise: „Tr’ açea va s’alasă omŭlu tată‐sĕŭ și mama sa, și va s’alichéscă de mulĭérea‐sa, și va s’hibă amêndoĭ unŭ trupŭ“.

Iară Iisusŭ ḑise: Alăsațĭ feciorĭlĭi și nu lĭ ținețĭ tra s’v̄ină la mine; că ahtărorŭ éste amirărilĭea din çerŭ.

Și mulți primĭ va s’hibă în códă și açelĭ din códă primĭ.

Și orĭ care ’șĭ alasă case, ică frațĭ, ică surorĭ, ică tată, ică mumă, ică mulĭére, ică feciorĭ, ică agre, tră numa mea, va s’lĭa tră ună, ună sută, și va s’moștenéscă bană eternă.

çe mĭ lipsésce nică? Iisusŭ ’lĭ ḑise: s’fure că vrei s’hĭi perfectu, dute vinde çe aĭ, și dă‐e a órfănĭlorŭ, și va s’aĭ v̄istére in çerŭ

Iară elŭ lĭ ḑise: çe m̄ĭ ḑiçĭ bunŭ? Niçĭ unŭ nu éste bunŭde câtŭ mașĭ unŭ Dumneḑĕŭ. Ma s’vréreșĭ s’intrĭ tru bană

Și iară vĕ ḑiçŭ: cama lișiorŭ éste, s’trécă cămila prin guva de acŭ, de câtŭ avutŭlu s’întră tru amirărilĭea a luĭ Dumneḑêu.

Ma vĕ ḑicŭ că açelŭ ce ’șĭ alasă mulĭérea‐sa afară de lucru de curvilĭe, și se însóră cu altă, curvésce; și açelŭ çe s’însóră cu mulĭére alăsată, curvésce.

Iară Iisusu ḑise a discipulĭlorŭ a luĭ: Dealihea vĕ ḑicŭ, că cu greu va s’întră avutŭlu tru amirărilĭea çerŭluĭ.