Geneza 1

1
Vremurile străvechi de la facerea lumii până la Avraam
Facerea lumii
1La început, Dumnezeu Sfântul
A făcut cerul și pământul.
Lumina
2Pământul era gol cuprins,
Iar peste-al apelor întins,
Al beznei văl stăpân era.
Doar Duhul Domnului zbura
Peste a apelor pustie.
3Atuncea Domnu-a zis: „Să fie
Lumină pe acest pământ!”
Și-a fost cum zis-a Domnul Sfânt.
4El a văzut că este bună
Și n-a mai lăsat împreună,
Să stea lumină și-ntuneric:
Le-a despărțit, El, Cel Puternic.
5Lumina, a chemat-o „Zi”,
Iar întuneric cât va fi,
„Noapte”, nume i-a ticluit.
Și astfel, seara a venit,
Apoi a fost o dimineață –
Avem deci prima zi în față.
Cerul
6A doua zi, Domnul a zis:
„Între al apelor abis,
O-ntindere trebuie pus,
Spre-a despărți apa de sus,
De apele care sunt jos.”
7Și s-a făcut atunci, frumos,
Întinsul ce le-a despărțit
Și care „cer” a fost numit.
8În urmă, seara s-a lăsat.
Zorii apoi s-au revărsat
Cernându-și peste toate roua.
Și-astfel s-a dus ziua a doua.
Pământul
9A treia zi când a venit,
În ăst fel Domnul a vorbit:
„Voi, ape care sunteți jos!
Vă strângeți!” – și așa a fost.
În urma lor, s-a arătat
10Uscatul. Dumnezeu i-a dat
„Pământ” drept nume – și vă spun –
Și-acest a fost un lucru bun.
11Apoi Domnul a poruncit:
„Să dea pământul negreșit
Verdeață, iarbă și să dea
Pomi roditori de-asemenea;
Și toată lumea plantelor
Să-și dea în rod sămânța lor.”
12Așa a fost – cum a dorit –
Întreg pământul a-nverzit
13Și-apoi din nou s-a înnoptat:
A treia zi s-a terminat.
Soarele, luna și stelele
14În ziua ce-a urmat – în zori –
Domnul a zis: „Luminători,
Astăzi, pe cer, voi împărți.
Ei ziua o vor despărți
De noapte; vremi vor arăta,
Ani, zile. Cât pe cer vor sta,
15Vor trebui să lumineze
Pământul, și să îl vegheze.”
16De-atuncea, soarele și luna
Se urmăresc pe cer într-una –
Soarele ziua luminează,
Iar luna, noaptea argintează.
Să fie cerul mai bogat,
Domnul, și stele, a creat.
17Toate acestea, Domnul Sfântul,
18Pentru a lumina pământul,
Și ca să poată limpezi
Lumini din beznă, nopți din zi,
Le-a născocit cu multă artă,
Transformând cerul într-o hartă.
19Seara întâi aprinde harta
Și-astfel s-a dus ziua a patra.
Viețuitoarele mării
20În dimineața următoare,
Domnul a zis: „Viețuitoare
Să mișune în apa mării!
Păsări să zboare-n largul zării!”
21Precum a zis, s-a și făcut:
De viață apa s-a umplut,
Iar păsările au pornit
Și cerul l-au însuflețit.
22Domnul, la ele, s-a uitat
Și-apoi le-a binecuvântat.
23În zare soarele-a apus:
A cincea zi, în zbor, s-a dus.
Viețuitoarele pământului
24Domnul a zis: „Viețuitoare
De soi, vite și târâtoare,
Și fiare pământești să dea
Pământul! Asta-i voia Mea!”
25Cu animalele-a sfârșit,
Iar după ce s-a mai gândit,
26A zis: „Acuma face-vom
Un chip ca Noi – el va fi „om”.
Cu Noi se va asemăna,
Peste pământ va domina
Și toate câte le-am zidit –
Și pești și păsări, negreșit
Și animale – îi vor fi
Date, spre a le stăpâni.”
27Apoi, Domnul l-a modelat
Pe om, și chipul Său i-a dat.
A făcut parte bărbătească,
Și-n urmă parte femeiască.
28Când lucrul și l-a terminat,
La oameni, Domnul S-a uitat,
Spunând: „Creșteți, vă înmulțiți,
Pământul să îl stăpâniți!
Stăpâni să fiți pe peștii mării
Și peste păsările zării –
Pe tot ce e viețuitoare,
Pe tot ce mișcă azi sub soare.
29Drept hrană, iată că vă dau,
Ce soi de iarbă vreți voi, sau
De pomi. Toate ți-s date ție:
Deci omule, hrană să-ți fie!
30Iar fiarelor pământului
Și păsărilor cerului –
Tot ce se mișcă și se vede –
Primesc drept hrană, iarbă verde.”
31Domnul, privind la ce făcuse,
Că bune-s toate, El văzuse.
Astfel a fost din nou o seară
Și-apoi o dimineață iară.
A șasea zi se încheiase,
Iar El lucrarea-Și terminase.

Seçili Olanlar:

Geneza 1: BIV2014

Vurgu

Paylaş

Kopyala

None

Önemli anlarınızın tüm cihazlarınıza kaydedilmesini mi istiyorsunuz? Kayıt olun ya da giriş yapın

YouVersion, deneyiminizi kişiselleştirmek için tanımlama bilgileri kullanır. Web sitemizi kullanarak, Gizlilik Politikamızda açıklandığı şekilde çerez kullanımımızı kabul etmiş olursunuz