Matei 19
19
Despărțirea bărbatului de nevastă
1Și a fost așa: când#Mc. 10.1. In. 10.40. a sfârșit Isus cuvintele acestea, a trecut din Galileea și a venit în hotarele Iudeei pe dincolo de Iordan. 2Și#Cap. 12.15. l‐au urmat gloate multe și i‐a tămăduit acolo. 3Și fariseii au venit la el ispitindu‐l și zicând: Oare se cade omului să‐și lase nevasta pentru orice pricină? 4Iar el a răspuns și a zis: N‐ați citit că#Gen. 1.27; 5.2. Mal. 2.15. cel ce i‐a făcut de la început i‐a făcut parte bărbătească și parte femeiască? 5Și a zis: De aceea#Gen. 2.24. Mc. 10.5‐9. Ef. 5.31. va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi vor#1 Cor. 6.16; 7.2. fi o singură carne, 6încât nu mai sunt doi, ci o singură carne. Deci ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă. 7Ei îi zic: Pentru ce#Deut. 24.1. Cap. 5.31. deci a rânduit Moise să dea o carte de despărțire și s‐o lase? 8El le zice: Fiindcă Moise pentru învârtoșarea inimii voastre v‐a dat voie să vă lăsați nevestele, dar de la început n‐a fost așa. 9Iar eu#Cap. 5.32. Mc. 10.11. Lc. 16.18. 1 Cor. 7.10, 11. vă spun că oricine își va lăsa nevasta, afară de curvie, și se va însura cu alta, preacurvește; și cine s‐a însurat cu cea lăsată, preacurvește. 10Ucenicii îi zic: Dacă#Prov. 21.19. astfel este pricina omului cu nevasta, nu este de folos a se însura. 11Iar el le‐a zis: Nu#1 Cor. 7.2, 7, 9, 17. toți cuprind cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat. 12Căci sunt fameni care au fost născuți așa din pântecele mamei lor și sunt fameni care au fost făcuți fameni#1 Cor. 7.32, 34; 9.5, 15. de oameni și sunt fameni care singuri s‐au făcut fameni pentru Împărăția Cerurilor; cine poate cuprinde să cuprindă.
Isus și copilașii
13Atunci#Mc. 10.13. Lc. 18.15. au fost aduși copilași la el ca să‐și pună mâinile peste ei și să se roage, iar ucenicii i‐au certat. 14Dar Isus le‐a zis: Lăsați copilașii și nu‐i opriți să vină la mine, căci Împărăția Cerurilor este a#Cap. 18.3. unora ca aceștia. 15Și a pus mâinile peste ei și s‐a dus de acolo.
Tânărul bogat
16Și iată#Mc. 10.17. Lc. 18.18. unul a venit la el și a zis: Învățătorule#Lc. 10.25., ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică? 17Și el i‐a zis: Ce mă întrebi despre ce este bun? Unul singur este Cel bun; dar dacă voiești să intri în viață, păzește poruncile. 18El îi zice: Care? Iar Isus a zis: Să#Ex. 20.13. Deut. 5.17. nu omori, să nu preacurvești, să nu furi, să nu mărturisești mincinos, 19cinstește#Cap. 15.4. pe tatăl tău și pe mama ta; și: Să#Lev. 19.18. Cap. 22.39. Rom. 13.9. Gal. 5.14. Iac. 2.8. iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 20Tânărul îi zice: Toate acestea le‐am păzit; ce‐mi lipsește? 21Isus i‐a zis: Dacă voiești să fii desăvârșit, mergi#Cap. 6.20. Lc. 12.33; 16.9. Fapte. 2.45; 4.34, 35. 1 Tim. 6.18, 19., vinde‐ți ce ai și dă la săraci și vei avea comoară în ceruri și vino, urmează‐mă. 22Dar tânărul, când a auzit cuvântul, a plecat întristat căci avea multe avuții. 23Și Isus a zis ucenicilor săi: Adevărat vă spun că greu#Cap. 13.22. Mc. 10.24. 1 Cor. 1.26. 1 Tim. 6.9, 10. va intra un bogat în Împărăția Cerurilor. 24Și iarăși vă spun că mai lesne este să treacă o cămilă printr‐o ureche de ac decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. 25Și când au auzit, ucenicii s‐au înfiorat foarte tare zicând: Cine dar poate fi mântuit? 26Și Isus, uitându‐se la ei, le‐a zis: La oameni aceasta este cu neputință, dar#Gen. 18.14. Iov 42.2. Ier. 32.17. Zah. 8.6. Lc. 1.37; 18.27. la Dumnezeu toate sunt cu putință.
Moștenirea vieții veșnice
27Atunci#Mc. 10.28. Lc. 18.28. Petru a răspuns și i‐a zis: Iată noi#Deut. 33.9. Cap. 4.20. Lc. 5.11. am lăsat toate și ți‐am urmat; deci ce vom avea noi? 28Și Isus le‐a zis: Adevărat vă spun că voi care m‐ați urmat, la nașterea din nou, când Fiul omului va ședea pe scaunul de domnie al slavei sale, veți#Cap. 20.21. Lc. 22.28‐30. 1 Cor. 6.2, 3. Ap. 2.26. ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, judecând pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29Și oricine#Mc. 10.29, 30. Lc. 18.29, 30. care a lăsat case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau țarini pentru numele meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Dar#Cap. 20.16; 21.31, 32. Mc. 10.31. Lc. 13.30. mulți dintâi vor fi cei din urmă și cei din urmă vor fi cei dintâi.
Selectat acum:
Matei 19: VDCL
Evidențiere
Copiază
Compară
Împărtășește
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
© Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2018
Află mai multe despre Traducere Literală Cornilescu 1931Matei 19
19
Despărțirea bărbatului de nevastă
1Și a fost așa: când#Mc. 10.1. In. 10.40. a sfârșit Isus cuvintele acestea, a trecut din Galileea și a venit în hotarele Iudeei pe dincolo de Iordan. 2Și#Cap. 12.15. l‐au urmat gloate multe și i‐a tămăduit acolo. 3Și fariseii au venit la el ispitindu‐l și zicând: Oare se cade omului să‐și lase nevasta pentru orice pricină? 4Iar el a răspuns și a zis: N‐ați citit că#Gen. 1.27; 5.2. Mal. 2.15. cel ce i‐a făcut de la început i‐a făcut parte bărbătească și parte femeiască? 5Și a zis: De aceea#Gen. 2.24. Mc. 10.5‐9. Ef. 5.31. va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi vor#1 Cor. 6.16; 7.2. fi o singură carne, 6încât nu mai sunt doi, ci o singură carne. Deci ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă. 7Ei îi zic: Pentru ce#Deut. 24.1. Cap. 5.31. deci a rânduit Moise să dea o carte de despărțire și s‐o lase? 8El le zice: Fiindcă Moise pentru învârtoșarea inimii voastre v‐a dat voie să vă lăsați nevestele, dar de la început n‐a fost așa. 9Iar eu#Cap. 5.32. Mc. 10.11. Lc. 16.18. 1 Cor. 7.10, 11. vă spun că oricine își va lăsa nevasta, afară de curvie, și se va însura cu alta, preacurvește; și cine s‐a însurat cu cea lăsată, preacurvește. 10Ucenicii îi zic: Dacă#Prov. 21.19. astfel este pricina omului cu nevasta, nu este de folos a se însura. 11Iar el le‐a zis: Nu#1 Cor. 7.2, 7, 9, 17. toți cuprind cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat. 12Căci sunt fameni care au fost născuți așa din pântecele mamei lor și sunt fameni care au fost făcuți fameni#1 Cor. 7.32, 34; 9.5, 15. de oameni și sunt fameni care singuri s‐au făcut fameni pentru Împărăția Cerurilor; cine poate cuprinde să cuprindă.
Isus și copilașii
13Atunci#Mc. 10.13. Lc. 18.15. au fost aduși copilași la el ca să‐și pună mâinile peste ei și să se roage, iar ucenicii i‐au certat. 14Dar Isus le‐a zis: Lăsați copilașii și nu‐i opriți să vină la mine, căci Împărăția Cerurilor este a#Cap. 18.3. unora ca aceștia. 15Și a pus mâinile peste ei și s‐a dus de acolo.
Tânărul bogat
16Și iată#Mc. 10.17. Lc. 18.18. unul a venit la el și a zis: Învățătorule#Lc. 10.25., ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică? 17Și el i‐a zis: Ce mă întrebi despre ce este bun? Unul singur este Cel bun; dar dacă voiești să intri în viață, păzește poruncile. 18El îi zice: Care? Iar Isus a zis: Să#Ex. 20.13. Deut. 5.17. nu omori, să nu preacurvești, să nu furi, să nu mărturisești mincinos, 19cinstește#Cap. 15.4. pe tatăl tău și pe mama ta; și: Să#Lev. 19.18. Cap. 22.39. Rom. 13.9. Gal. 5.14. Iac. 2.8. iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 20Tânărul îi zice: Toate acestea le‐am păzit; ce‐mi lipsește? 21Isus i‐a zis: Dacă voiești să fii desăvârșit, mergi#Cap. 6.20. Lc. 12.33; 16.9. Fapte. 2.45; 4.34, 35. 1 Tim. 6.18, 19., vinde‐ți ce ai și dă la săraci și vei avea comoară în ceruri și vino, urmează‐mă. 22Dar tânărul, când a auzit cuvântul, a plecat întristat căci avea multe avuții. 23Și Isus a zis ucenicilor săi: Adevărat vă spun că greu#Cap. 13.22. Mc. 10.24. 1 Cor. 1.26. 1 Tim. 6.9, 10. va intra un bogat în Împărăția Cerurilor. 24Și iarăși vă spun că mai lesne este să treacă o cămilă printr‐o ureche de ac decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. 25Și când au auzit, ucenicii s‐au înfiorat foarte tare zicând: Cine dar poate fi mântuit? 26Și Isus, uitându‐se la ei, le‐a zis: La oameni aceasta este cu neputință, dar#Gen. 18.14. Iov 42.2. Ier. 32.17. Zah. 8.6. Lc. 1.37; 18.27. la Dumnezeu toate sunt cu putință.
Moștenirea vieții veșnice
27Atunci#Mc. 10.28. Lc. 18.28. Petru a răspuns și i‐a zis: Iată noi#Deut. 33.9. Cap. 4.20. Lc. 5.11. am lăsat toate și ți‐am urmat; deci ce vom avea noi? 28Și Isus le‐a zis: Adevărat vă spun că voi care m‐ați urmat, la nașterea din nou, când Fiul omului va ședea pe scaunul de domnie al slavei sale, veți#Cap. 20.21. Lc. 22.28‐30. 1 Cor. 6.2, 3. Ap. 2.26. ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, judecând pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29Și oricine#Mc. 10.29, 30. Lc. 18.29, 30. care a lăsat case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau țarini pentru numele meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Dar#Cap. 20.16; 21.31, 32. Mc. 10.31. Lc. 13.30. mulți dintâi vor fi cei din urmă și cei din urmă vor fi cei dintâi.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Copiază
Compară
Împărtășește
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
© Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2018
Află mai multe despre Traducere Literală Cornilescu 1931