Marcu 10
VDC

Marcu 10

10
Desfacerea căsătoriei
1Isus a plecat#Mat. 19:1. Ioan 10:40; 11:7. de acolo și a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El și, după obiceiul Său, a început iarăși să-i înveţe. 2Au#Mat. 13:3. venit la El fariseii și, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta. 3Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” 4„Moise#Deut. 24:1. Mat. 5:31; 19:7.”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărţire și s-o lase.” 5Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta. 6Dar, de la începutul lumii, Dumnezeu i-a#Gen. 1:27; 5:2. făcut parte bărbătească și parte femeiască. 7De aceea#Gen. 2:24. Efes. 5:31. va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa. 8Și cei doi vor fi un singur trup. Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. 9Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” 10În casă, ucenicii L-au întrebat iarăși asupra celor de mai sus. 11El le-a zis: „Oricine#Mat. 5:32; 19:9. Luca 16:18. Rom. 7:3. 1 Cor. 7:10,11. își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește faţă de ea 12și dacă o nevastă își lasă bărbatul și ia pe altul de bărbat preacurvește.”
Copilașii
13I-au#Mat. 19:13. Luca 18:15. adus niște copilași ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat și le-a zis: „Lăsaţi copilașii să vină la Mine și nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor#1 Cor. 14:20. 1 Pet. 2:2. ca ei. 15Adevărat vă spun că oricine#Mat. 18:3. nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaș cu niciun chip nu va intra în ea!” 16Apoi i-a luat în braţe și i-a binecuvântat, punându-Și mâinile peste ei.
Tânărul bogat
17Tocmai#Mat. 19:16. Luca 18:18. când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: „Bunule Învăţător, ce să fac ca să moștenesc viaţa veșnică?” 18„Pentru ce Mă numești bun?”, i-a zis Isus. „Nimeni nu este bun, decât Unul singur: Dumnezeu. 19Cunoști poruncile: ‘Să#Exod 20:1. Rom. 13:9. nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înșeli; să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.’” 20El I-a răspuns: „Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.” 21Isus S-a uitat ţintă la el, l-a iubit și i-a zis: „Îţi lipsește un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară#Mat. 6:19,20; 19:21. Luca 12:33; 16:9. în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea și urmează-Mă.” 22Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot, căci avea multe avuţii. 23Isus S-a uitat#Mat. 19:23. Luca 18:24. împrejurul Lui și a zis ucenicilor Săi: „Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!” 24Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Fiilor, cât de anevoie este pentru cei ce#Iov 31:24. Ps. 52:7; 62:10. 1 Tim. 6:17. se încred în bogăţii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu! 25Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!” 26Ucenicii au rămas și mai uimiţi și au zis unii către alţii: „Cine poate atunci să fie mântuit?” 27Isus S-a uitat ţintă la ei și le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu, pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la#Ier. 32:17. Mat. 19:26. Luca 1:1,37. Dumnezeu.”
Moștenirea vieţii veșnice
28Petru#Mat. 19:27. Luca 18:28. a început să-I zică: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat.” 29Isus a răspuns: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde pentru Mine și pentru Evanghelie 30și să#2 Cron. 9:9,25. Luca 18:30. nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii și holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viaţa veșnică. 31Mulţi#Mat. 19:30; 20:16. Luca 13:30. din cei dintâi vor fi cei de pe urmă, și mulţi din cei de pe urmă vor fi cei dintâi.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
32Ei#Mat. 20:17. Luca 18:31. erau pe drum și se suiau la Ierusalim, și Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau tulburaţi și mergeau îngroziţi după El. Isus a luat#Cap. 8:31; 9:31. Luca 9:22; 18:31. iarăși la El pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să I se întâmple. 33„Iată”, a zis El, „ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte și-L vor da în mâinile neamurilor, 34care își vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa și-L vor omorî, dar, după trei zile, va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
35Fiii lui Zebedei, Iacov și Ioan, au venit#Mat. 20:20. la Isus și I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-Ţi vom cere.” 36El le-a zis: „Ce voiţi să vă fac?” 37„Dă-ne”, I-au zis ei, „să ședem unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta când vei fi îmbrăcat în slava Ta.” 38Isus le-a răspuns: „Nu știţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” 39„Putem”, au zis ei. Și Isus le-a răspuns: „Este adevărat că paharul pe care-l voi bea Eu, îl veţi bea și cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veţi fi botezaţi, 40dar cinstea de a ședea la dreapta sau la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregătită.” 41Cei zece, când au auzit#Mat. 20:24. lucrul acesta, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan. 42Isus i-a chemat la El și le-a zis: „Știţi#Luca 22:25. că cei priviţi drept cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire. 43Dar#Mat. 20:26,28. Cap. 9:35. Luca 9:48. între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru 44și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul tuturor. 45Căci Fiul#Ioan 13:14. Filip. 2:7. omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și#Mat. 20:28. 1 Tim. 2:6. Tit 2:14. dea viaţa răscumpărare pentru mulţi!”
Orbul Bartimeu
46Au#Mat. 20:29. Luca 18:35. ajuns la Ierihon. Și, pe când ieșea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea jos, lângă drum, și cerea de milă. 47El a auzit că trece Isus din Nazaret și a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 48Mulţi îl certau să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 49Isus S-a oprit și a zis: „Chemaţi-l!” Au chemat pe orb și i-au zis: „Îndrăznește, scoală-te, căci te cheamă.” 50Orbul și-a aruncat haina, a sărit și a venit la Isus. 51Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Ce vrei să-ţi fac?” „Rabuni”, I-a răspuns orbul, „să capăt vederea.” 52Și Isus i-a zis: „Du-te, credinţa#Mat. 9:22. ta te-a mântuit.” Îndată orbul și-a căpătat vederea și a mers pe drum după Isus.

© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) și Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 1924, 2016
© copyright British and Foreign Bible Society and the Interconfessional Bible Society of Romania 1924, 2016

Află mai multe despre Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu