Matei 26
NTR

Matei 26

26
Uneltire împotriva lui Isus
(Mc. 14:1-2; Lc. 22:1-2; In. 11:45-53)
1După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte, Isus le‑a zis ucenicilor Săi: 2„Știți că peste două zile va fi Paștele, iar Fiul Omului va fi predat ca să fie răstignit.“
3Atunci conducătorii preoților și bătrânii poporului s‑au adunat în curtea marelui preot, numit Caiafa#3 Mare preot între anii 18–36 d.Cr; vezi Flavius Josephus, Antichități, XVIII.2.2., 4și au plănuit să pună mâna pe Isus prin viclenie și să‑L omoare. 5Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor.“
Ungerea lui Isus la Betania
(Mc. 14:3-9; In. 12:1-8)
6În timp ce Isus Se afla în Betania, în casa lui Simon, leprosul, 7s‑a apropiat de El o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum foarte scump. Ea a turnat parfumul pe capul Lui, în timp ce El stătea la masă. 8Dar ucenicii, văzând lucrul acesta, s‑au indignat, zicând: „Pentru ce risipa aceasta? 9Căci parfumul s‑ar fi putut vinde scump, iar banii să fi fost dați săracilor.“
10Știind aceasta, Isus le‑a zis: „De ce o necăjiți pe femeie? Căci ea a făcut o faptă bună față de Mine! 11Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 12Când a turnat acest parfum pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta ca să Mă pregătească pentru înmormântare. 13Adevărat vă spun că, oriunde va fi proclamată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie, în amintirea ei.“
Trădarea lui Iuda
(Mc. 14:10-11; Lc. 22:3-6)
14Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s‑a dus la conducătorii preoților. 15El a zis: „Ce vreți să‑mi dați ca să‑L dau pe mâna voastră?“ Ei i‑au oferit treizeci de arginți#15 Vezi Zah. 11:12 și nota. Câteva mss conțin: stateri, un stater fiind echivalentul a 4 denari sau al unui șechel.. 16De atunci încolo el căuta un prilej potrivit ca să‑L dea pe mâna lor.
Masa pascală
(Mc. 14:12-21; Lc. 22:7-14, 21-23; In. 13:21-30)
17În prima zi a Sărbătorii Azimelor#17 Vezi Lev. 23:5-6. Masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan, iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi Eze. 45:21)., ucenicii au venit la Isus și L‑au întrebat:
– Unde vrei să‑Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
18El a răspuns:
– Duceți‑vă în cetate la un anumit om și spuneți‑i: „Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele la tine, împreună cu ucenicii Mei.»“
19Ucenicii au făcut așa cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Descoperirea trădătorului
(Mc. 14:17-21; Lc. 22:21-23)
20Când s‑a înserat, Isus ședea la masă împreună cu cei doisprezece.
21În timp ce mâncau, Isus le‑a zis:
– Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda#21 Sensul principal al verbului grecesc este a preda..
22Ei s‑au întristat foarte tare și fiecare dintre ei au început să‑L întrebe:
– Nu cumva sunt eu, Doamne?
23Dar Isus, răspunzând, a zis:
– Cel ce‑și pune mâna în vas împreună cu Mine, acela Mă va trăda!#23 Vezi Ps. 41:9. 24Într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s‑ar fi născut!
25Iuda, cel ce Îl trădase, a răspuns, zicând:
– Nu cumva sunt eu, Rabbi#25, 49 Vezi nota de la 23:7.?
Isus i‑a zis:
– Tu ai spus‑o!
Cina Domnului
(Mc. 14:22-26; Lc. 22:17-20; 1 Cor. 11:23-25)
26În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt‑o și le‑a dat‑o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați! Acesta este trupul Meu.“ 27Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit#27 Gr.: eucharisteo, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului., l‑a dat ucenicilor, zicând: „Beți toți din el, 28căci acesta este sângele Meu, sângele noului legământ, care este vărsat pentru mulți spre iertarea păcatelor. 29Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua aceea, când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.“ 30După ce au cântat un imn#30 Masa de Paște se încheia cu Psalmii 115-118., au ieșit îndreptându‑se spre Muntele Măslinilor.
Isus prezice lepădarea lui Petru
(Mc. 14:27-31; Lc. 22:31-34; In. 13:36-38)
31Atunci Isus le‑a zis:
– În noaptea aceasta toți vă veți poticni în Mine, pentru că este scris:
„Voi lovi păstorul,
iar oile turmei vor fi risipite!“#31 Vezi Zah. 13:7.
32Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
33Petru, răspunzând, I‑a zis:
– Chiar dacă toți se vor poticni în Tine, eu niciodată nu mă voi poticni!
34Isus i‑a zis:
– Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul#34, 74-75 Probabil cu referire la a 3‑a strajă din noapte (24:00–3:00) sau cu referire la zorii zilei., te vei lepăda de Mine de trei ori.
35Petru I‑a răspuns:
– Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine!
Și toți ucenicii au spus la fel.
Ghetsimani
(Mc. 14:32-42; Lc. 22:39-46; In. 18:1)
36Atunci Isus S‑a dus cu ei într‑un loc numit Ghetsimani și le‑a zis ucenicilor:
– Stați jos aici, până Mă voi duce acolo să Mă rog!
37I‑a luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se tulbure.
38Atunci le‑a zis:
– Nespus de mâhnit este sufletul Meu, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine!
39Și, mergând puțin mai înainte, S‑a aruncat cu fața la pământ, rugându‑Se și zicând: „Tată, dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul#39, 42 Vezi nota de la 20:22. acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“
40Apoi a venit la ucenici, dar i‑a găsit dormind.
El i‑a zis lui Petru:
– Așadar, n‑ați putut veghea împreună cu Mine nici măcar o oră? 41Vegheați și rugați‑vă, ca să nu cădeți#41 Lit.: ca să nu intrați. în ispită! Duhul într-adevăr este dornic, dar carnea este neputincioasă.
42S‑a îndepărtat a doua oară și S‑a rugat din nou, zicând: „Tată, dacă acest pahar nu poate fi îndepărtat de la Mine fără să‑l beau, facă‑se voia Ta!“
43A venit iarăși la ucenici și i‑a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn.
44I‑a lăsat iarăși, S‑a îndepărtat și S‑a rugat pentru a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
45Atunci a venit la ucenici și le‑a zis:
– Încă mai dormiți și vă odihniți?#45 Sau: Dormiți mai departe și odihniți‑vă! Iată, s‑a apropiat ceasul! Fiul Omului este predat în mâinile păcătoșilor. 46Sculați‑vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează!
Arestarea lui Isus
(Mc. 14:43-50; Lc. 22:47-53; In. 18:3-11)
47În timp ce El încă vorbea, iată că vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților și de bătrânii poporului. 48Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care‑L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El!“
49El s‑a apropiat imediat de Isus și a zis:
– Plecăciune#49 Gr.: chaire, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea verbală, cât și în cea scrisă. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Bun venit!, Rabbi!
Și L‑a sărutat.
50Isus i‑a zis:
– Prietene, fă potrivit cu ceea ce ești aici să faci!
Atunci ei s‑au apropiat, au pus mâna pe Isus și L‑au prins. 51Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și‑a scos sabia și l‑a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea.
52Însă Isus i‑a zis: „Pune‑ți sabia înapoi la locul ei, căci toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri! 53Sau crezi că n‑aș putea să‑L rog pe Tatăl Meu să Mă ajute și El Mi‑ar pune alături chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni#53 O legiune romană era un contingent militar format din 6000 de soldați. de îngeri? 54Dar cum s‑ar mai împlini atunci Scripturile care spun că așa trebuie să se întâmple?“
55În ceasul acela, Isus a zis mulțimilor: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat#55 Gr.: lestes, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhar, dar în contextul de față are sensul de rebel, instigator, revoluționar. Cei doi oameni care au fost răstigniți împreună cu Isus erau, de asemenea, revoluționari.? În fiecare zi Mă așezam în Templu și dădeam învățătură, dar n‑ați pus mâna pe Mine! 56Însă toate acestea s‑au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeților.“
Atunci toți ucenicii L‑au părăsit și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
(Mc. 14:53-65; Lc. 22:54-55, 63-71; In. 18:12-13, 19-24)
57Atunci, cei ce au pus mâna pe Isus L‑au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. 58Petru L‑a urmat de departe până la curtea marelui preot. Apoi a intrat înăuntru și s‑a așezat împreună cu gărzile, ca să vadă care va fi sfârșitul.
59Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să‑L poată condamna la moarte, 60dar n‑au găsit niciuna, deși veniseră mulți martori mincinoși. La urmă, au venit doi 61care au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și să‑l reconstruiesc în trei zile.»“
62Marele preot s‑a ridicat și L‑a întrebat:
– Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
63Dar Isus tăcea.#63 O posibilă aluzie la Is. 53:7.
Marele preot i‑a zis:
– Te pun sub jurământ înaintea Dumnezeului cel Viu să ne spui dacă Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!
64Isus i‑a răspuns:
– Tu ai spus‑o! Dar vă spun mai mult decât atât că,
de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului
șezând la dreapta Puterii
și venind pe norii cerului!#64 Vezi Ps. 110:1 și Dan. 7:13.
65Atunci marele preot și‑a sfâșiat hainele, zicând:
– A blasfemiat! Ce nevoie mai avem de martori?! Iată, acum ați auzit blasfemia! 66Ce părere aveți?
Ei au răspuns, zicând:
– Este vrednic de moarte!
67Atunci L‑au scuipat în față și L‑au lovit. Unii L‑au pălmuit, 68zicând: „Profețește‑ne, Cristoase, cine este cel ce Te‑a lovit?“#67-68 Vezi Is. 50:6.
Lepădarea lui Petru
(Mc. 14:66-72; Lc. 22:54-62; In. 18:15-18, 25-27)
69Petru însă stătea afară, în curte.
O slujnică s‑a apropiat de el, zicând:
– Și tu erai cu Isus galileeanul!
70Dar el a negat înaintea tuturor, zicând:
– Nu știu despre ce vorbești!
71În timp ce ieșea pe poartă, l‑a văzut o altă slujnică, care le‑a zis celor de acolo:
– Acesta era cu Isus nazarineanul.
72Dar el a negat din nou cu jurământ:
– Nu‑L cunosc pe Omul Acesta!
73După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo s‑au apropiat și i‑au zis lui Petru:
– Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci te dă de gol vorbirea!
74Atunci el a început să blesteme și să jure, zicând:
– Nu‑L cunosc pe Omul Acesta!
Și imediat a cântat cocoșul. 75Atunci Petru și‑a amintit cuvântul pe care i‑l spusese Isus: „Înainte de cântatul cocoșului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“ Și ieșind afară, a plâns cu amar.

Biblia, Noua Traducere Românească™‎
Copyright © 2007, 2010, 2016 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiunea. Toate drepturile sunt rezervate.

Holy Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.

Află mai multe despre Noua Traducere Românească