YouVersion Logo
Search Icon

San Lucas 12

12
Tapü uirruca usuraboi nürirrti Cristo
1Auna cauta anancati Jesús iñataimia sürümanama macrirrtianuca, hasta que isimianamacü uirrimiantoe. Auqui arrti Jesús manitanati primero ümo bama ñanunecasarrti, nanti ümoma sane:
—Amasasai nurria ñünana ñanunecacarrüma bama fariseorrü y ñünana ñapanturrüma. 2Itopiqui champü arrüna anecana ñana; nanaiña tiene que atusi. 3Arrüna anecanatai amucanaño, nanaiña caüma tusiatai tanu.
4‛Sucanañü ito aume bama amigorrü —nanti Jesús—, tapü aupirruca ñünana bama itabaitama arrüna cürrü nocütüpü, pero champü manrrü causane uimia oemo, chüpuerurrüpü aitabaimia nuyausüpü. 5Pero suraboira ausucarü ñünanache tiene que aupirru: Ta ñünanati Tuparrü, naqui puerurrü aiquiaübuti nosüboriqui, y ane ito nüriacarrti nauqui aipenenoti oñü au infierno. Ñünanati te tiene que uirru.
6‛Mapaventecaca cinco nutaumanca itobo torratai monedarrü, pero ta chütacürusupü ñaquioncorrti Bae Tuparrü yubapa. 7Sane ito arraño, hasta niqui nautanu mupacümuncunu uiti Bae Tuparrü taiquiana taman. Sane nauquiche tapü aupirruca. Arraño manrrü aucuasürüca ümoti pünanaqui sürümana nutaumanca.
8‛Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrüñü. Arrübama urapoi isucarü genterrü que icocoromañü, arrüñü ito surapoi isucarü bama angelerrü esati Tuparrü que tonema nirranunecasa. 9Tapü arrti naqui mapaña isucarü genterrü que chisuputaratipüñü, arrüñü ito surapoi ñana isucarü bama angelerrü esati Tuparrü que chütonentipü nirranunecasa.
10‛Arrti naqui manitana churriampü iñemo, puerurrü arrimiaca tato nomünantü uiti, arrtü iñorronconotiyü. Tapü arrti naqui manitanati churriampü ümoti Espíritu Santo chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü ümoti.
11‛Arrtü iquianama año au ba poca sinagoga, o esa bama mayüriabuca, nauqui acurrtama abaübu, tapü apapensaca iyo arrüna causane nauqui apanita autacuatoe. 12Itopiqui arrti Espíritu Santo bacheboti aume apanitacabo isucarüma au manu horarrü.
Tapü oñoncatü ümo noñenarri
13Tamanti eanaqui manu genterrü nanti ümoti Jesús:
—Maestro, ucanü ümoti saruqui, tari itorrimianati iñemo arrüna tocabo iñemo eanaqui nenarrirrti suiyaü, naqui coiño.
14Auqui aiñumuti Jesús, nanti:
—Arraño aurrianca apiñanañü tacanati yüriaburrü, nauqui chepesüro sobi namenarri, abu chümopü isetü icu na cürrü.
15Nantito ümoma:
—Amasasai nurria ñünana arrüna naurrianca iyo nenarriquia. Arrüna urria nosüboriqui champürrtü ane oboi ba ausüratai noñenarri.
16Auqui urapoiti isucarüma arrüna sane:
—Anati taman ñoñünrrü rricurrti. Ane chama niyorrti y iyebo nurria ümoti arrüna süro cütu uiti. 17Auqui mapensarati: “¿Causane sobi caüma? Champü cauta iñahübu arrüna niyesa cosecharrü”. 18Auqui mapensarati nurria: “Chauqui tütusio iñemo causane sobi —nanti—. Iñarrimiacana nanaiña arrrüba nisüru y poca cauta ahübu. Isamunena manrrü sürümanarrü. Acamanu caüma iñahübuta nanaiña niyesa cosecharrü. 19Auqui caüma sucanañü iñemoantoe: “Ane nanaiña iñemo. Ane ahüburu ñome sürümana añoca. Ñacansara, irrara, ichara y ñasamune ito pierrta”. 20Auqui arrti Tuparrü nanti ümoti: “Tarucu nasonsoco, ñoñünrrü, itopiqui caüma na tobirri aconca, y arrüna ane ahüburu obi, ¿quitipü ümoche caüma?” 21Sane pasabo ümoti naqui amontonabo uiti enarriboti, pero au narrtarrti Tuparrü pobrerrtiatai.
Tapü ane penarrü osoi
22Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti:
—Sucanañü aume, tapü ane nümocheapae aboi arrüna amutuburibo y abaibibo. 23Arrüna nosüboriqui manrrü valeo pünanaqui arrüna uñutuburibo. Arrüna nocütüpü manrrü valeo pünanaqui nusahibi. 24Amasasai arrüba norrürüca nirri turrü. Champürrtü pancüturu, ni cosechabohiompü, ni anempü cauta apahübu. Pero arrti Tuparrü bacheboti ñome umutuburibo. Arraño manrrü te aucuasürüca pünanaqui nutaumanca. 25¿Taqui puerurrü ausunaun pario ui arrüna tarucapae penarrü aboi iyo nausüboriqui? No, chüpuerurrüpü, ni medio metro ausunaunca uirri. 26Así que tütusio aume que chüpuerurrüpü apisamune arrüna chimiantai. Sane nauquiche tapü ane penarrü aboi iyo piquiataca manrrü chama.
27‛Amasasai causane niñusunaun püsioca. Champürrtü patrabacara, ni apaiñapü. Sucanañü aume: Arrti yüriaburrü Salomón tücañe chama nenarrirrti, pero ni anempü naibirrti tacana nubaibiqui manio püsioca coñorrtai. 28Arrti Tuparrü bacheboti iyusubu ba narrüchopüro coñorrtai, arrüba abe eana rroense caüma, y tubaca botüsüro, sürobo au horno nauqui amoho. Pero manrrü te bacheboti abaibibo, arraño bama chamoncapütü nurria ümoti. 29Sane nauquiche tapü tarucapae napapensaca iyo arrüna amutuburibo y arrüna nauqui aucha. 30Itopiqui arrüna genterrü icu na cürrü toneantai ñapensacarrü. Pero arraño chauqui tanati taman naqui Aubaü au napese. Tütusiatai ümoti arrüna naurriantümo. 31Apiña nurria, nauqui apicoco nüriacarrti Tuparrü. Auqui caüma torrio aume nanaiña arrüna naurriantümo.
Arrüna noñenarri au napese
32‛Tapü aupirruca bama mümanamantai nirranunecasa. Arrti Tuparrü rranrrtiatai nauqui ane nabüriaca ñana ichepeti. 33Apipiaventeca arrüna ane aboi. Apacumana ümo bama champü isane ümoma. Auqui caüma ane quiatarrü naca namenarri au napese auna cauta chiñataitipü cusüpürrü, ni aiñanaipü nirrirri, nauqui aiñamesoco. 34Itopiqui arrüna cauta ane namenarri, tone arrüna ümoche napapensaca.
Chauqui nocobori cümenuti Señor
35Urapoitito Jesús arrüna machepecatarrü:
—Aucobori ümo trabacorrü aübu naubasaru omo. 36Apisamuse tacana bama mamosoca barrüperarama cümenuti Señor, arrtü cuati tato, nauqui aiyaübuma tururrü cümenuti, arrtü tiñataiti tato auqui pierrta tübübürrü, y iyotobaitati tururrü. 37Urriampae naca bama mosorrü tabüro tüchauqui nicoborirrimia, arrtü tiñataiti tato naqui Señor. Ñemanauncurratoe, uiti Señor caüma tümonsoma esa mensarrü, y arrti campiabo naibirrti nauqui aserebiti ümoma. 38Rrepente iñataiti cümuinta tobirri, o cuatü nanenese. Urriampae nacarrüma bama mosorrü, itopiqui tüchauqui nicoborirrimia.
39‛Amonsoi arrüna quiatarrü machepecatarrü: Arrtü tusiopü ümoti naqui ipoche isane horarrü iñataiti cusüpürrü, chüpuerurrüpü anuti, nauqui tapü cusüpüoti auqui niporrti. 40Sane ito arraño tiene que aparrüpera isumenuñü, itopiqui arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü cualquier horarrü iseca tato ñana, y arraño chütusiopü aume. Autabücatai.
41Auqui arrti Pedro ñanquitioti pünanaquiti Jesús:
—¿Señor, aiñata suiñemoatai arrüna machepecatarrü, o ümo namanaiña?
42Aiñumuti Señor ui quiatarrü machepecatarrü:
—Arrti taman patrón sürotitü auqui niporrti. Onconoti taman mosorrü uiti, naqui oncotitü nurria ümoti, nauqui acheti tuburibo bama maquiataca mamosoca naneneca. 43Urriampae nacarrti naqui mosorrü, arrtü nanaiña icocotati arrüna yacüpucurrti patrón ümoti. 44Sucanañü aume: Arrti maniqui patrón iñanatiti nauqui asaratitü itacu nanaiña nenarrirrti. 45Pero supi arrtü mapensarati maniqui mosorrü que chücontopü aiñanainti tato patrón, auqui caüma bacheboti chacu bama maquiataca mamosoca y ümo ba cumanacaca. Y arrti caüma basoti bien, chaboti y osisübaboti. 46Auqui arrti patrón iñataiti tato au manu nanenese, y arrti maniqui mosorrü tabücotiatai uiti. Auqui caüma bacheboti patrón tarucapae carrticurrü ümoti, iñanatiti ichepe bama chümacoconaunrrüpü.
47‛Arrti naqui mosorrü tusio nurria ümoti yacüpucurrti Señor, pero ta champürrtü icocotati ni aisamunentipü, tonenti naqui carrticaboti nurria uiti Señor. 48Tapü arrti naqui mosorrü chütusiopü ümoti arrüna yacüpucurrti Señor, y isamutenti arrüna churriampü, tonenti carrticaboti pariatai. Ta arrti naqui torrio ümoti chama ipiacaboti uiti Tuparrü, chama ito manquioti pünanaquiti.
Itopiquiti Jesús ane bahiquirri icu cürrü
49Nantito Jesús:
—Isecatü auqui napese nauqui iñaunrrimia pese. Tirrancatai yasarai nonco manu pese. (Arrüna pese tone arrtü coiñoti Jesús, y arrtü aboma bama icocoromati au nanaiñantai.) 50Pero antes que urriane sobi nanaiña, tiene que ayetü iñemo tarucapae taquisürücürrü, cheperrtü cocono sobi nanaiña. 51Arraño napaquionco isetü nauqui urria nacarrüma bama macrirrtianuca aübumantoe, abu chüsanempü. Ta isecatü nauqui sobi ane bahiquirri icu na cürrü. 52Itopiqui auqui caüma uratoquioma eana familiarrü auqui niyaca. Arrtü aboma cinco au taman porrü, trerrüma aboma tüboricoma ümo bama torrüma y bama torrüma ümo bama trerrü. 53Arrti yaürrü tüboricoti ümoti yaütoti. Arrti ñoñünrrü toboricoti ümoti aütorrti. Taman paürrü tüborico ümo nichechese, y cupiquirri tüborico ümo nipiaparrü. Ane paürrü tüborico ümo nicupiquiturrü, y ane cupiquirri tüborico ümo nipiaparrtorrü.
Señarrü nesa na tiemporrü
54Nantito Jesús ümo genterrü:
—Au na cürrü arrtü amasaquio cuantio cüsaüboca tape auqui nimümürrü, amucanaño: “Rrobeoca caüma”, y sane cocono. 55Y arrtü bausücüro auqui mancarrü amucanaño: “Peco caüma”, y sane cocono. 56Arraño mañapanca. Amarrtai napese sane, tusio aume uirri arrtü rranrrü arrobeo o arrtü peco. ¿Causane chamarrtaipito isane ümoche arrüna pasabo arrüna tiemporrü caüma ausucarü?
Tiene que uirrimiaca tato aübuti quiatarrü
57‛¿Causane chütusiopü aume aboiyapatoe isane arrüna urria, nauqui apisamune? 58Suraboira quiatarrü machepecatarrü ausucarü: Supi arrtü anati naqui masamunuti chürüri aemo. Rranrrti aiquianatiyü esati Yüriaburrü na urabotiyü. Aiña nurria, aiñarrimiaca tato aübuti isiu cutubiurrü antes que aiñanai esati Yüriaburrü. Itopiqui arrtü aiñatai uiti esati, arrti caüma itorrimianatiyü mecuti policiarü, y uiti caüma aecatü au preso. 59Sucanañü aemo, chüpuerurrüpü ataesübu auqui preso, cheperrtü apacaca nanaiña nebequi.

Currently Selected:

San Lucas 12: cax

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy