YouVersion Logo
Search Icon

Juan 8

8
1Qaláxasa so' Jesús ỹic'ádisee'mec so' qasoxonaxa 'me nanaqa' jan' 'epaq 'olívo. 2Qana'chi so' maliaxa néte'ta so' nolo' laqáỹa, qana'chi jeso'me ỹitaxa v'iỹílaxa'ỹa jeso' tamnaxaqui. Qana'chi ỹima so' siỹaxadipi nichíi'uo jeso'me, qana'chi jeso'me ñíiñi, qana'chi quet'ot da' lapaxaguenataxanaxac. 3Qana'chi jen'me dapaxaguenataxáatapeec na' naqátaxacpi qataxa na' fariseopi nauécta'uo jaso'me ỹauo 'me qoỹisomalégue da' necachítapegue' so' sa loua. Qana'chi qonchaalataxanánỹi so' laiñi so' siỹaxadipi 'me huet'asop jeso'me. 4Qana'chi qoỹinapego' so' Jesús, qoỹinaaco':
—'Am 'me 'am paxaguenataxanaxaic, jadójo' ỹauo, jada'me qoỹisomalégue da' nichíuatetapegue' so' sa loua. 5Naua' laqátaxaco so' Moisés qo'mi ỹamaxalóo'te da' sauoqót'ai na' qa' da' salaataq na' ỹauodipi, da' 'uootaxa 'ená'am jada'me. Qaláxasa 'am, ¿jái'chogamaxa 'éeta ga' 'ad'aqtac?
6Jeso'me net'alpi 'enaaco' dójo', da' 'chi ỹ'iỹen so' Jesús, da' qaidi ỹañoxot da' qoỹa'uo ga' lasouaxaset. Qana'chi so' Jesús naxañi, qana'chi ỹidétapeelégue so' 'aléua, dedáxatapega jaso' liaxata. 7Qaláxasa jeso'me net'alpi na'chi quet'ot da' denataxáatac. Qana'chi jeso'me naxaséguem, qana'chi 'enapéga jeso'me net'alpi, 'enaaco':
—Da' 'uo ga' 'oonolec da' 'oñíita da' qaỹa ga' loic, na'chiga qomle ga' 'uailégue da' ỹasaxac ga' qa' jada'me.
8Qana'chi ỹitaxa v'iỹílaxalégue da' naxañi, qana'chi ỹitaxa ỹidétac so' 'aléua. 9Qaláxasa jeso'me joca'li demachíỹa dójo', qana'chi ỹátaqta ỹima nepecoq jeso'me, qana'chi noqonaxatétaiỹi, 'uáuteegue so' ỹ'axaicáchiipi. Joca'li ỹima jeso'me da' jec, qana'chi so' Jesús qapiỹa'asop jaso' ỹauo 'me qapiỹá'ña jidi'me qouéta'ña. 10Qana'chi so' Jesús naxaséguem. Joca'li qaỹa ga' ỹilá'a, na'chasóta jaso' ỹauo, qana'chi ỹinatétaco' jaso'me, 'enaaco':
—'Am ỹauo, ¿jái'chogamaxa huet'ague ga'me sétaaque da' ỹa'uo ga' 'ane'uaxánaguec? ¿Séetapega qaỹo' ga' ỹañoxot da' 'am ỹalaat?
11Qana'chi jaso'me 'enaaco':
—'Ai', qaỹa, 'am ỹasoxola'.
Qana'chi so' Jesús 'enapego' jaso'me, 'enaaco':
—Jaỹim nataq'en sa 'am 'te salaat. Naỹi 'am 'oc. Qaláxasa 'ena't qomle da' ỹitaxa 'aua'uo ga' 'adoic.
So' Jesús na'chiso so' ỹicoỹadetalégue jen' 'aléua
12Qana'chi so' Jesús ỹitaxa 'enapéga so' siỹaxadipi, 'enaaco':
—Jaỹim, na'chaỹim 'me secoỹadetalégue jen' 'aléua. Ga' jaỹim 'equegue, qana'chi jega'me 'uo jaga' lecoỹadáxanaqte 'me ỹí'et da' lec'alaxa jega'me. Huá'a, qana'chi jega'me sa nauá'ne' da' huétaaue ga' n'álaxa.
13Qana'chi so' fariseopi 'enapéga jeso'me, 'enaaco':
—'Am mai'chi 'an'axátetapeela't, qana'chi dójo' 'ad'aqtaxanaxac qaỹa 'te laso'vi.
14Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Jedójo' ỹ'aqtaxanaxac, jeda'me ỹátaqta 'eesa, temaqaidi da' 'uootaxa jaỹim mai'chi ñ'axátetapeela't. Qá'a saỹáteeta di' sachiỹoqchii'ña qataxa jeda'me sat'ague. 'Ami, qaamaxa sa 'auaỹáchiñii ga' sachiỹoxogue qataxa jega'me sat'ague. 15'Ami da' 'anmichiỹáaque ga' nasouaxaset, qaláxasa 'aupagaqchiñíichiỹi ga' mai'chi leenataxac ga' ỹ'oqóchiỹi siỹaxadipi. Jaỹim, qaamaxa sa ñimitáaque ga' nasouaxaset. 16Qaláxasa da' 'uootaxa ñimit ga' nasouaxaset, qaláxasa da' ỹimitaxanaxac ỹátaqta chimaqáteegue, qá'a sa ñidóteegue da' 'uo ga' ñimit. Qá'a jiñi'me ỹit'a 'me jaỹim namaq, jiñi'me jaỹim lecochiỹa da' 'uo ga' ñimit nasouaxaset. 17Jen'me naqátaxacpi 'me 'ami qoỹanema joca'li nedétañi da' 'uootaxa huo'oi gaua' dos da' 'uootaxa 'uo ga' ỹ'axa't, da' nateet'a'salo gaua' l'aqtaxanaxa'j, qana'chi jegaa'me ỹiuen da' qoỹ'amaqte'n. 18Huá'a, qana'chi jaỹim mai'chi ñ'axátetapeela't, qataxa jiñi'me ỹit'a 'me jaỹim namaq, jiñi'me nataq'en jaỹim ỹ'axátetac.
19Qana'chi qoỹinatetaco' jeso'me, qoỹiit'oi:
—¿Hua'ago' ga' net'ague ga' 'adet'a?
Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—'Ami sa jaỹim 'auaatetoñii, na'chi 'ená'am ñi' ỹit'a sa 'auaatetoñii. Ma'chaxa taa'chi da' jaỹim 'auaatetoñii, qana'chi nataq'en 'auaatetoñii jiñi'me ỹit'a.
20Qana'chi so' Jesús 'enaaco' dójo' joca'li maliaxa huétaaue jeso' tamnaxaqui let'ádaic da' dapaxaguenataxáatac, huét'a jidi'me ná'ña jaso' lai't jana' nachítaqtaxanaqte. Qaláxasa qaỹa ga' ỹañoxot da' ỹaconé'uo jeso'me da' ỹicoñi', qá'a jeso'me maliaxa sa ỹivíta ga' lalóqo'.
Jega'me saiỹi, 'ami sa 'auañoxochii da' 'auañíỹa
21So' Jesús ỹitaxa v'iỹílaxalégue da' detaqa, 'eet'oi:
—Jaỹim sec, qana'chi 'ami qomle jaỹim 'anmichíitaaque, qaláxasa 'ami 'adeliviitalóo'te qomle naua' 'adoicódii'. Qá'a jega'me jaỹim sat'ague, qaa'le 'ami sa 'auañoxochii da' 'avídi'ỹa.
22Qana'chi so' judiopi 'enaaco':
—¿Séetapega mai'chi nalaatela't jeda'me qomle, tadeeto' 'enaac da' sa sec'átaxa ga' taỹa?
23Qana'chi so' Jesús 'enapéga so' judiopi, 'enaaco':
—'Ami 'auachiỹoqoỹalégue jénjo' nep'aỹáñi; jaỹim, qaamaxa sachiỹoxogue da' p'áseguem. 'Ami mai'chi 'ad'acháqadii jénjo' 'aléua; jaỹim, qaamaxa sa ỹ'acháqa' jénjo' 'aléua. 24Tadeno' jaỹim senaac da' 'ami 'adeliviitalóo'te qomle naua' 'adoicódii'. Qá'a da' sa 'au'amaqchíñii da' jaỹim 'me na'chaỹiméta, qana'chi 'ami 'adeliviitalóo'te naua' 'adoicódii'.
25Qana'chi qoỹinatétac jeso'me, qoỹinaaco':
—¿Jái'chi 'am?
Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Sóxote maiñaxa da' 'ami s'axátetapeema so' 'uáichiiñi. 26Jaỹim ỹátaqta maliaxa jalcote na' ỹ'aqtaxanaxac da' 'ami senapegalo qataxa da' ñimit ga' 'adasouaxasíchii. Qaláxasa jiñi'me jaỹim namaq, jiñi'me ỹátaqta 'eesa da'me l'aqtac, qataxa ỹima jen'me s'axátem jen' huetalégue jen' 'aléua, na'chína na' semachíỹa l'aqtacpi jiñi'me.
27Qaláxasa jeso'me siỹaxadipi sa ỹaỹátenguet jeso'me da' na'chiñi jiñi'me let'a 'me detaqátapega. 28Tadeeto' so' Jesús 'enapéga jeso'me siỹaxadipi, 'enaaco':
—'Ami qomle ỹivíta da' 'auañíỹaseguem jen'me siỹaxaua lec'óxot, qana'chi huá'a qomle 'auañoxochii da' 'auaỹáchiñii da' jaỹim 'me na'chaỹiméta, qataxa da' sa 'chi mai'chi ñachiỹoxola't ga' sé'et, na'chidáta da' jaỹim s'axat ga'me jaỹim ỹapaxaguenec ñi'me ỹit'a. 29Qá'a jiñi'me jaỹim namaq, jiñi'me jaỹim huet'aguet; jiñi'me ỹit'a sa jaỹim nedoqtéeteegue, qá'a jaỹim na'chi 'eeta't da' sé'et jega'me ỹiỹamaxadéeta jiñi'me.
30Qana'chi joca'li 'enaac dójo' so' Jesús, qana'chi ỹátaqta jalcote so' ỹ'amaqten jeso'me.
Jen'me lec'oqtepi ñi' Dios qataxa jen'me le'uaquíñiisecpi da' n'etaxalóxoc
31Qana'chi so' Jesús 'enapego' so'me judiopi 'me ỹ'amaqten jeso'me, 'enaaco':
—'Ami qomle ỹátaqta 'av'íchii dójo' 'ami s'axatema, qana'chi ỹátaqta 'eesa qomle da' 'ami ỹapaxaguenataqa. 32Qana'chi 'ami qomle ỹátaqta 'auaatetoñii da' 'eesa lasoxoc, qana'chi dójo' 'eesa ỹátaqta lasoxoc, na'chida da' ỹátaqta 'ami huesóchidiñi qa'e'n.
33Qana'chi so' judiopi 'enaaco':
—Qo'mi mai'chi qo'mi lec'oqtepi so' Abraham; ỹátaqta na'chi 'eeta't qo'mi qaỹa ga' lelatáqa. Qalqaiga ¿tóoqo'chi da' 'am 'auéetapega da' qo'mi huesóchidiñi qomle?
34Qana'chi so' Jesús 'enapego' jeso'me judiopi, 'eet'oi:
—Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, da' ỹima jen'me ỹ'étetac da' l'etaxalóxoc, jen'me 'ená'am da' lelatacpi dójo' n'etaxalóxoc. 35Jega'me 'chi nelatac, jega'me sa ỹañoxot da' na'chi 'eeta't da' ỹalquétaaue jega'me nec'óqo'tepi. Jega'me nec'óxot, qaláxasa na'chi 'eeta't da' ỹalquétaaue jega'me nec'óqo'tepi. 36Tadeeto' jen'me lec'óxot ñi' Dios da' 'ami huesóchidiñi qa'e'n, qana'chi ỹátaqta 'eesa da' 'ami huesóchidiñi. 37Jaỹim ma'le sóxote da' saỹáten da' mai'chi 'ami lec'óqo'te so' Abraham. Qaláxasa 'ami sétaaque jaỹim 'aualaachii ỹasouaxat da' sa 'au'amaqchíñii jeda'me senaac. 38Jaỹim s'axátet'ape naua' jaỹim ỹaloxonalo ñi' ỹit'a. Qataxa 'ami na'chi 'ená'am 'av'íchiit'ape naua' l'aqtaqa so' 'adet'ai.
39Qana'chi jeso'me judiopi 'enaaco':
—Qo'mi qadet'a so' Abraham.
Qana'chi so' Jesús 'enapéga jeso'me, 'enaac:
—'Ami da' ỹátaqta 'eesa da' 'adet'ai so' Abraham, qana'chi 'av'íchii toqo' jen'me ỹí'etpi jeso'me. 40Qaláxasa 'ami, te'me da' 'uootaxa 'ami s'axátetapeema jen'me 'eesa lasoxocpi 'me jaỹim ỹapaxaguenec ñi'me ỹit'a Dios, qaláxasa taqadíta 'ami sétaaque da' jaỹim 'aualaachii. ¡Qaamaxa so' Abraham ỹátaqta qaỹa da' 'uo ga' ỹí'et 'ená'am dójo'! 41'Ami, qaamaxa na'chi 'auadénaxachiichiỹi jen'me ỹí'et so' 'adet'ai.
Qana'chi jeso'me judiopi 'enaaco':
—Qo'mi sa 'chi qo'mi chíuaxase'te nec'óqo'te; qo'mi 'oonolec ñi' qadet'a Dios.
42Qana'chi so' Jesús 'enapéga jeso'me, 'enaaco':
—Da' ỹátaqta 'eesa da' 'adet'ai ñi' Dios, qana'chi 'ami toqo' ỹátaqta jaỹim 'auauochíỹic. Qá'a jaỹim na'chi sachiỹoqot'ot jiñi'me, qana'chi naỹi 'ami souetaavlo. Jaỹim sa mai'chi ñachiỹoxola't da' ñanac, qá'a jiñi'me jaỹim namaq. 43¿Tóoqo'chi 'ami sa 'auaỹáchiñii jeda'me 'ami s'axátetapeema? Qá'a ỹasouaxat da' séetapega sa 'anaquiáxañiỹa jeda'me ỹ'aqtaxanaxac. 44Jeso'me 'adet'ai na'chiso jeso'me paiỹac 'me qadó'o. Jeso'me 'ami lalémaxase'te, tadeeto' 'ami sétaaque da' 'av'íchii jega'me 'éetapeec jeso'me. Jesójo' qadó'o, jeso'me ỹátaqta laataxanaxaic. Qana'chi chiỹoqóchii'ña joca'li ỹímta qoỹí'et jénjo' 'aléua, jeso'me sa huet'ot ga' 'eesa lasoxoc, chan'eesa sa 'eesa ga' l'aqtac. Jeso'me da' 'uootaxa nasaxáiỹi ga' loqovínaxanaxac, qana'chi ỹátaqta ỹipaquíchiỹi da' mai'chi lasoxoc. Qá'a jeso'me ỹátaqta pecaic, qataxa na'chiso so' let'a da' nesepegaxanaxac. 45Qá'a jaỹim s'axátetac jeda'me ỹátaqta 'eesa lasoxoc, qana'chi 'ami sa jaỹim 'aviỹamaxadíñii. 46¿Jái'chogamaxa 'oonolec da' 'oñíita da' ỹañoxot da' ỹ'axat da' 'uootaxa 'uo ga' ỹasouaxaset? Qataxa da' 'uootaxa s'axátetac jeda'me 'eesa lasoxoc, qalqaiga ¿tóoqo'chi sa jaỹim 'au'amaqchíñii? 47Jega'me chiỹoqot'ot ñi' Dios, jega'me naquiáxanalo naua' l'aqtaqa jiñi'me. Qaláxasa 'ami, da' sa 'auachiỹoqoit'ot jiñi'me, chan'eesa sa 'te da' 'anaquiáxañii.
So' Jesús chi'ena 'uo joca'li maliaxa qaỹa so' Abraham
48Qana'chi so' judiopi 'enapéga jeso'me Jesús, 'enaaco':
—Qo'mi ỹátaqta 'eesa dójo' qad'aqtac joca'li 'am senqátapega 'chi 'am Samaria lé'ec qataxa 'uo ñi' 'adé'ec nataqtáqaic.
49Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Jaỹim qaỹa ga' ỹí'ec nataqtáqaic. Qá'a jeda'me s'étetac, si'ỹoxodéetac ñi'me ỹit'a, qaláxasa 'ami sa jaỹim 'avi'ỹoxodíñii. 50Jaỹim sa sañoxot da' sétaaque da' jaỹim qoỹi'ỹoxoden, qaláxasa 'uo jiñi'me sétaaque da' jaỹim qoỹi'ỹoxoden, qana'chiñi jiñi'me ỹí'et ga' ne'uaxánaguec ga' siỹaxaua. 51Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, ga' ỹalaxaguet da'me senaac, qana'chi jega'me sa nauá'ne' da' ỹileu.
52Qana'chi so' judiopi 'enapego' jeso'me, 'enaaco':
—Qo'mi naỹi saỹátenaqta da' 'am 'uo ñi' 'adé'ec nataqtáqaic. Qá'a so' Abraham qataxa ỹima so' l'aqtáxanaxanecpi ñi' Dios, jeso'me joca'li ỹileu, qalqaiga 'am 'onapeela't: “Ga' ỹalaxaguet jega'me senaac, qana'chi jega'me sa nauá'ne' da' ỹileu.” 53¿'Am séetapega 'anapacalégue jeso' qadet'a Abraham? Jeso'me joca'li ỹileu, qataxa ỹima jeso'me l'aqtáxanaxanecpi ñi' Dios. Qalqaiga ¿jái'chi 'amo'?
54Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Da' 'uootaxa jaỹim mai'chi ñi'ỹoxodéetapeela't, qana'chi dójo' ñi'ỹoxodénaxac, jeda'me qaỹa ga' náỹi. Qaláxasa jiñi'me jaỹim ỹi'ỹoxodéetac, na'chiñi jiñi'me ỹit'a jiñi'me 'aviñíitapega nataq'en 'adet'ai Dios. 55Qaláxasa 'ami sa 'auaatetoñii jiñi'me; jaỹim, qaamaxa saateton jiñi'me. Qá'a da' 'uootaxa da' jaỹim senaac da' sa saateton, qana'chi jaỹim 'chi soqovínaxaatac, qana'chi sena'ama 'ami. Qaláxasa jaỹim ỹátaqta saateton jiñi'me, qataxa salaxaguet ga' 'enaac. 56Jeso'me Abraham 'me 'adet'ai, jeso'me joca'li ỹátaqta 'uo da' netónaxac da' ỹilóchiỹi ga' nolo' 'me ỹalóxoqui. Joca'li ỹilóchiỹi, qana'chi jeso'me ỹátaqta saqáchiỹi da' netónaxac.
57Qana'chi so' judiopi 'enapego' so' Jesús, 'enaaco':
—'Am sona'li da' 'auovi't gaua' cincuenta 'uóidi, qalqaiga ¿qonapeela't da' 'auauana so' Abraham?
58Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Jaỹim ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, joca'li maliaxa qaỹa so' Abraham, qaa'le chi'ena da' jaỹim 'uo.
59Huá'a, qana'chi qoỹacona na' qa' da' qaidi qoỹasaxac so' Jesús. Qaláxasa jeso'me nañoxóchiñi, cá'ai so' tamnaxaqui, táaue so' siỹaxadipi, qana'chi jec.

Currently Selected:

Juan 8: PLGNT93

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy