YouVersion Logo
Search Icon

San Lucas 1

1
Didzaʼ riguʼë Lucas lu nëʼë Teófilo
1Zián nupa chigulún bayudxi uluʼzúaj lu guichi idútë le nácatë, le guca ga zóaruʼ, 2ca naʼ bilaʼléʼe nupa niʼ dza niʼte, ateʼ buluʼluíʼi rëʼu, en buluʼzë́ didzaʼ que. 3Teófilo, bönniʼ tsáhuiʼdoʼ, runi nedaʼ naca dxiʼa uzúajaʼ quiuʼ lu guichi, ga ze lo dzöʼ yúguʼtë lë ni, tuʼ chibuguílaj bubéquiaʼ ga ze lo dzöʼ ca naca yúguʼtë lë naʼ guca dza niʼte. 4Ruzúajaʼ quiuʼ lu guichi ni para inö́zinuʼ naca idútë li lë naʼ chinazëduʼ.
Ruluíʼinëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios ca siʼ gálajbiʼ Juan, bönniʼ uquilëʼ bönachi nisa
5Dza niʼte cateʼ gunná bëʼë Herodes luyú Judea, niʼ zoëʼ tu bixúz lëʼ Zacarías. Nabábalenëʼ cöʼ bixúz, nazíʼi le Cöʼ Queëʼ Abías. Elisabet, nigula queëʼ Zacarías naʼ nácanu caʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón, bönniʼ gúquiëʼ bixúz lo dza niʼte. 6Nácagaquiëʼ Zacarías, en Elisabet tsahuiʼ lahuëʼ Dios, ateʼ idú ládxiʼgaquiëʼ tunëʼ ca rnna xtídzëʼë Dios, en le rinná bëʼ xibá queëʼ. Caní guca, cuntu nu guca bi innë́ quégaquiëʼ. 7Cuntu nu zoa biʼi quégaquiëʼ, tuʼ nácanu Elisabet nigula huödx, ateʼ chinagúlagaquiëʼ irópatëʼ.
8Guca beoʼ gul-laʼ uláz que cöʼ naʼ nabábalenëʼ Zacarías ilunëʼ dxin lahuëʼ Dios, lu yöl-laʼ bixúz quégaquiëʼ. 9Ca naca le nulaga lógaquiëʼ tunëʼ bixúz, gul-laʼ uláz queëʼ Zacarías guyáziëʼ lu lataj láʼayi que yudoʼ para uzéguiʼë yalaj lahuëʼ Xanruʼ Dios. 10Tsanni niʼ ruzéguiʼë Zacarías naʼ yalaj, gulaʼcuáʼ yúguʼtë bönachi níʼilö, tuʼlidza Dios. 11Laʼ náʼasö buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ ga zoëʼ Zacarías naʼ. Zuínëʼ gubáz naʼ tsöláʼa ibëla bucugu láʼayi ga naʼ régui yalaj. 12Cateʼ biléʼenëʼ Zacarías gubáz láʼayi naʼ, guröʼë böniga, en gudxi bidzö́binëʼ. 13Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ lëʼ, gunnë́ʼ:
—Zacarías, bitiʼ gádxinuʼ, tuʼ chibiyönnëʼ Dios le rinabuʼ lahuëʼ, ateʼ Elisabet, nigula quiuʼ, uzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, ateʼ guʼu labiʼ Juan. 14Gataʼ quiuʼ le uziʼu xibé, en udzéjanuʼ, ateʼ zián nupa uluʼdzeja ládxiʼgaca cateʼ gálajbiʼ bíʼidoʼ naʼ, 15tuʼ gácatëbiʼ zxön lahuëʼ Dios. Bitiʼ guíʼajbiʼ xisi uva, en calëga tu le rusudxi bönachi, ateʼ sóalenëʼ-biʼ Dios Böʼ Láʼayi cateʼ isí lo siʼ gálajbiʼ. 16Gunëʼ Juan ni ga uluʼhuöáca zián bönachi Israel queëʼ Xanruʼ. 17Inö́ruëʼ lëʼ ca Xanruʼ, ateʼ ilaʼcuáʼalen lëʼ Böʼ naʼ, en yöl-laʼ huáca naʼ gulaʼcuáʼalen Elías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. Caní gunëʼ para únëʼ tuz nupa nácagaca xuz len zxíʼinigaquiëʼ, en uzéajniʼinëʼ nupa taʼdáʼbagaʼ para ilácagaca tsahuiʼ, en ucözëʼ bönachi para ilaʼzíʼ lu në́ʼeguequi Xanruʼ.
18Zacarías gunábinëʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnëʼ:
—¿Bizxi gaca bëʼ para inözdaʼ ilaca lë ni? Chinagúlaʼ nedaʼ, en chinagúlanu caʼ nigula quiaʼ.
19Bubiʼë didzaʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnëʼ:
—Nedaʼ leaʼ Gabriel. Runaʼ dxin lahuëʼ Dios. Lë cazëʼ gusö́l-lëʼë nedaʼ para güíʼilenaʼ liʼ didzaʼ, en usiyöndaʼ liʼ didzaʼ dxiʼa ni. 20Naʼa, tuʼ cabí guyéajlëʼu xtídzaʼa, icödzuʼ, en bítiʼrö gaca innóʼ cateʼ gácarö lë ni. Yúguʼtë lë ni udxín cateʼ idxín dza que.
21Tsanni niʼ raca lë ni, nacuáʼ bönachi níʼilö, taʼböza Zacarías, ateʼ tuʼbani tuʼ ridzenëʼ xidzé ga naʼ zoëʼ lu lataj láʼayi. 22Cateʼ burúajëʼ Zacarías, bitiʼ guca güíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ, ateʼ guléquibeʼenëʼ biléʼenëʼ tu le buluíʼinëʼ Dios lëʼ lu lataj láʼayi. Buláʼa buluíʼisëʼ Zacarías, buzéajniʼinëʼ légaquiëʼ, tuʼ cabí raca innë́ʼ.
23Cateʼ bizáʼa yuguʼ dza naʼ ral-laʼ gunëʼ dxin Zacarías lahuëʼ Dios, níʼirö bö́ajëʼ lidxëʼ. 24Gudödi yuguʼ dza naʼ Elisabet, nigula queëʼ Zacarías naʼ, biáʼanu-biʼ lë́ʼënu bíʼidoʼ, ateʼ idú gayuʼ beoʼ bugáʼanasinu ga zoa lídxigaquiëʼ. Guzáʼ ládxiʼnu, rnnanu: 25“Caní runëʼ Xanruʼ quiaʼ. Ruzáʼ ládxëʼë quiaʼ bíʼidoʼ, en runëʼ ga bítiʼrö utuíʼidaʼ lógaca bönachi.”
Riguíxjöʼë gubáz láʼayi ca siʼ gálajbiʼ Jesús
26Cateʼ chiguca xopa beoʼ, buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi naʼ, tuʼ gusö́l-lëʼë Dios lë cazëʼ Gabriel, tsejëʼ Nazaret, tu yödzö luyú Galilea. 27Dios gusö́l-lëʼë lëʼ niʼ tsöjyúëʼ-biʼ tubiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ lëbiʼ María. Chinazíʼ lu náʼabiʼ María utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ lëʼ José. Nababëʼ José diʼa dza queëʼ David, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Israel dza niʼte. 28Cateʼ guyáziëʼ Gabriel naʼ ga zóabiʼ María, gudxëʼ-biʼ:
—Padiux. Dios ruzáʼ ládxëʼë quiuʼ. Xanruʼ Dios zóalenëʼ liʼ. Lë cazëʼ benëʼ ga nácaruʼ liʼ bicaʼ ba ca yúguʼtë nigula.
29Cateʼ biléʼebiʼ María gubáz láʼayi naʼ, gurö́ʼöbiʼ böniga tuʼ nözi didzaʼ naʼ bëʼë, en rubani ládxiʼbiʼ nacxi saʼyéaj didzaʼ naʼ bulidzëʼ-biʼ gubáz láʼayi naʼ. 30Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ-biʼ, rnnëʼ:
—María, bitiʼ gádxinuʼ, tuʼ chibidéliʼnuʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ. 31Naʼa, tsúʼubiʼ tubiʼ bíʼidoʼ lëʼu, ateʼ uzúʼ-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, ateʼ guʼu labiʼ Jesús. 32Jesús ni tsë́pisëtërëʼ, en siʼ Lëʼ Zxíʼinëʼ Dios, Nu nayë́pisëtërö. Xanruʼ Dios gunëʼ ga inná bëʼë ca naʼ gunná bëʼë David, xuz gula gudödi queëʼ. 33Jesús naʼ inná béʼeticaʼsinëʼ bönachi Israel, ateʼ le inná bëʼë Lëʼ catu caz tödi que.
34Níʼirö María gunábibiʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnabiʼ:
—¿Nacxi caz gaca lë ni, tuʼ cabí zóalenaʼ bönniʼ?
35Bubiʼë didzaʼ gubáz láʼayi naʼ, rëʼë-biʼ:
—Guidëʼ Dios Böʼ Láʼayi ga zuʼ, ateʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios, Nu nayë́pisëtërö, sóalen liʼ, le gaca ca tu zxul-la rigúʼu böaj ga zuʼ. Que lë ni naʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ ral-laʼ gálajbiʼ, tsúʼubiʼ lu nëʼë Dios, ateʼ siʼ labiʼ Zxíʼinëʼ Dios. 36Cáʼanqueze Elisabet, nigula diʼa dza quiuʼ, chinuáʼanu-biʼ lë́ʼënu tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ sal-laʼ chinagúlanu. Gulaʼnnë́ʼ queë́nu: “Nácanu nigula huödx”, pero chizéaj xopa beoʼ nuáʼanu-biʼ lë́ʼënu bíʼidoʼ naʼ. 37Bitiʼ bi zoa le cabí séquiʼnëʼ Dios.
38Níʼirö María gunabiʼ:
—Ni zoaʼ. Tsaz nacaʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ. Gaca quiaʼ ca naʼ chigunnóʼ.
Níʼirö laʼ buzaʼtëʼ gubáz láʼayi naʼ ga zóabiʼ María.
María söjyubiʼ-nu Elisabet
39Laʼ dza níʼisö guyúʼubiʼ nöza María, ateʼ carelö saʼyéajbiʼ ga naca guíʼadoʼ, en bidxinbiʼ tu yödzö luyú Judea. 40Niʼ guyázabiʼ lidxëʼ Zacarías, en gúdxibiʼ-nu Elisabet:
—Padiux.
41Cateʼ biyö́ninu Elisabet didzaʼ naʼ bë́ʼëbiʼ María, laʼ butátë cuinbiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ naʼ yúʼubiʼ lë́ʼënu, ateʼ bidisóalenëʼ-nu Dios Böʼ Láʼayi. 42Níʼirö bë́ʼënu Elizabet zidzaj didzaʼ, rnnanu:
—¡Chinunëʼ Dios ga nácaruʼ liʼ bicaʼ ba ca yúguʼtë nigula, en chinunëʼ caʼ ga nácabiʼ bicaʼ ba bíʼidoʼ naʼ yúʼubiʼ lëʼu! 43¿Núzxitë nedaʼ, záʼanu xinë́ʼë Xanaʼ quiaʼ? 44Cateʼ biyöndaʼ didzaʼ bëʼu, bulidzuʼ nedaʼ, lu yöl-laʼ rudzeja queë́biʼ laʼ butátë cuinbiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ ni yúʼubiʼ lëʼa. 45¡Bicaʼ ba liʼ tuʼ guyéajlëʼu xtídzëʼë gubáz láʼayi, ateʼ udxín caz lë naʼ gudxëʼ liʼ uláz queëʼ Xanruʼ!
46Níʼirö gunabiʼ María:
¡Idútë le nacaʼ rigúʼu Xanruʼ yöl-laʼ ba,
47en rudzeja ládxiʼlenaʼ-nëʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ!
48¡Dios caz buzáʼ ládxëʼë quiaʼ nedaʼ!
Yuʼa lu nëʼë, en tsaz nacaʼ huen dxin queëʼ.
Naʼa isí lo, ca naca quiaʼ ilaʼnná:
Bicaʼ ba nigula naʼ.
49¡Zxö́ntërö naca le benëʼ Dios unná bëʼ quiaʼ!
¡Láʼayi naca Lëʼ!
50Lëʼ ruhuéchiʼ ládxiʼticaʼsëʼ bönachi tadxi Lëʼ
naʼa dza, en dza záʼgaca.
51Yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön chibenëʼ Lëʼ.
Buzötjëʼ nupa gulún zxön yöl-laʼ réajniʼi quéguequi.
52Bugǘëʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaca nupa gulaca lo,
en benëʼ ga gulaca lo nupa gulaca nöxaj ladxiʼ.
53Benëʼ ga buluʼhuö́laj buluʼdzë́ʼe nupa gulaʼdún,
en bucáʼanëʼ cáʼasö nupa bilaʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ.
54Gúcalenëʼ bönachi Israel, nupa naʼ tun xichinëʼ,
tuʼ yöjnenëʼ légaquiëʼ, en buéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ.
55Benëʼ ca guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ quégaquiëʼ xuz xtóʼoruʼ
encaʼ queëʼ Abraham, en quégaca diʼa dza queëʼ.
56María bugáʼanalenbiʼ-nu Elisabet idú ca tsonna beoʼ, ateʼ gudödi niʼ bö́ajbiʼ lídxibiʼ.
Le guca cateʼ gúlajbeʼ Juan, bönniʼ uquilëʼ bönachi nisa
57Cateʼ bidxín dza ral-laʼ sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu Elisabet, buzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ. 58Bilaʼyöni dzaga yuʼu queë́nu, en yuguʼ diʼa dza queë́nu ca naʼ guca, buéchiʼ ládxëʼë-nu Dios, ateʼ buluʼdzéjalen lënu. 59Cateʼ chiguca xunuʼ dza zóabiʼ bíʼidoʼ naʼ, bilaʼdxinëʼ diʼa dza queë́nu para ilaʼchúguiëʼ lu xipë́laʼbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ lë naʼ gaca bëʼ néquibiʼ queëʼ Dios, ateʼ të́ʼënnëʼ iluʼë labiʼ Zacarías ca naʼ lëʼ xúzibiʼ. 60Níʼirö bubíʼinu didzaʼ Elisabet, xináʼabiʼ, rnnanu:
—Calëga. Juan siʼ labiʼ.
61Gulaʼnábinëʼ-nu, taʼnnë́ʼ:
—¿Bizx que? Cuntu nu diʼa dza quiuʼ lëʼ Juan.
62Níʼirö buluʼláʼ buluʼluíʼisinëʼ, gulaʼnábinëʼ xúzibiʼ nacxi rë́ʼënëʼ guʼë labiʼ. 63Zacarías naʼ gunabëʼ tu blágadoʼ, ateʼ buzúajëʼ lahui caní: Juan lëbiʼ. Buluʼbáninëʼ yúguʼtëʼ. 64Laʼ níʼisö böáljatë ruʼë Zacarías naʼ, en buguítjatë lúdxëʼë, ateʼ bëʼë didzaʼ le guluʼë Dios yöl-laʼ ba. 65Níʼirö guládxinëʼ, en buluʼbáninëʼ yúguʼtë dzaga yuʼu quégaquiëʼ, ateʼ yúguʼtë yö́dzödoʼ nacuáʼ lu guíʼadoʼ luyú Judea, guzë́ didzaʼ ca guca lë ni. 66Gulaʼzáʼ ládxiʼgaca yúguʼtë nupa bilaʼyöni ca naʼ guca, taʼnná: “¿Nacxi caz gácabiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ ni? Le nácatë Xanruʼ zóalenëʼ-biʼ.”
Didzaʼ bëʼë Zacarías uláz queëʼ Dios
67Níʼirö Dios Böʼ Láʼayi bidisóalenëʼ Zacarías, xúzibiʼ Juan, ateʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, rnnëʼ:
68¡Yöl-laʼ ba Dios, Xángaca bönachi Israel
tuʼ buduyúëʼ rëʼu, bönachi queëʼ, en böáʼuëʼ rëʼu!
69¡Gusö́l-lëʼë queë́ruʼ Bönniʼ usölë́ʼ rëʼu,
len yöl-laʼ huáca zxön queëʼ!
Bönniʼ ni guljëʼ ládajgaca diʼa dza queëʼ David,
huen dxin queëʼ Dios.
70¡Dza niʼte guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ ga gaca caní!
Raca ca naʼ gunnë́ʼ lu ruáʼagaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ.
71Guzxíʼ lu nëʼë usölë́ʼ rëʼu
lu náʼagaca nupa tequi rëʼu ziʼ,
encaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa.
72Guzxíʼ lu nëʼë huéchiʼ ládxëʼë xuz gudödi queë́ruʼ,
en tsöjnenëʼ le guzxíʼ lu nëʼë le naca láʼayi.
73Lë ni benëʼ tsutsu xtídzëʼë, en guzxíʼ lu nëʼë,
le gunëʼ queëʼ Abraham, xuz gudödi queëruʼ,
le naca tu le ral-laʼ gunëʼ queë́ruʼ rëʼu.
74Guzxíʼ lu nëʼë usölë́ʼ rëʼu
lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa
para cabirö gádxiruʼ gunruʼ xichinëʼ Lëʼ,
75en para gácaruʼ baʼa ladxiʼ, en idú dxiʼa
lahuëʼ Lëʼ yúguʼtë dza sóaruʼ ibanruʼ.
76Liʼ, zxíʼinaʼdoʼ, siʼ loʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios unná bëʼ
tuʼ tsöjnöruʼ ca Xanruʼ caz, en upóʼo nöza ga tödëʼ.
77Gunuʼ ga ilaʼnözi bönachi queëʼ ca gaca uluʼlágaca,
en ca naʼ uniti lahuëʼ Dios dul-laʼ nabágaʼgaca.
78Caní gaca, tuʼ ruhuéchiʼdaʼ ládxëʼë Dios rëʼu,
en runëʼ ga tseníʼ queë́ruʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ beníʼ idú.
79Lëʼ uzeníʼë quégaca nupa nacuáʼ gapa naca chul-la,
en gapa nacuáʼ nupa chizóa ilátigaca
para ugúʼë rëʼu nöza ga cöʼö dxi ládxiʼdoʼoruʼ.
80Guzxönbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ, en bidipa ládxiʼbiʼ. Guzóasibiʼ gapa naca lu lataj cáʼasö cateʼ bidxinrö dza buluíʼi lobiʼ lógaca bönachi Israel.

Currently Selected:

San Lucas 1: zar

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy