YouVersion Logo
Search Icon

Marcos 1

1
So Juan da'aqtaxaatapeguelec ye toolec 'alhua
(Mateo 3.1-12; Lucas 3.1-9, 15-17; Juan 1.19-28)
1'Era da 'eetec da na'aqtaguec co'ollaq cheta'ague da qaỹa'axat da no'on na'axaỹaxac maye ỹa'axat da llec So Qarataxala' Jesucristo maye Llalec Ñim Lo'onatac 'Enauacna, qataq Lca'aguishec Ñimaye.
2'Enauac ipacchigui dam maiche ỹa'axattac Ñim Lo'onatac 'Enauacna co'ollaxa, ỹachegoxotchigui so la'aqtaxanaxanec le'enaxat Isaías, 'eeta':
«Aỹem samaq qome ca ỹa'aqtaxanaxanec
da sa'auaxaata'ague da 'ata'ague
da yaqto' ỹaỹamaxaañi 'enauac,
da yaqto' lhuotta qom 'avi'.
3Huo'o so ỹa'alaqtai' chemaqtapeguelec
ye toolec 'alhua, qaq da la'alaxac, 'eeta':
‹¡Qauaỹamaxachiiñi ca llec Nam Nataxala'!
¡Qanchennaxañeetec ca llec!
¡Qataq saishet da huo'o ca mpaxateguet!›»
4-8Qaq nachesoua se'esoua na'axa'te, da so Juan maye nachelaxanataxanaq netauga so toolec 'alhua. Qaq naua alogo somaye qalaq lo'oc ana shiguiỹac le'enaxat nauanaxanaxa, qataq nataqa'en lo'oc so nsaataxaqui. Qataq chectac ana shiiquioxoi qataq na dapic maye aviaq le'ec.
Nache so Juan 'eetega na shiỹaxauapi, 'eeta': «¡Iuen da qami' qanachelaxa'n qataq qauachaxañiita da mashe sa qauaỹamaxayiñi da qoquiito'ot da qauo'ocheetac na qauem! Qaq da nache qoñiitec de'era, nache Ñim Lo'onatac 'Enauacna ishet da qami' ichoxore'n.»
Nataqa'en 'eeta': «Huo'o na nca'attalec aỹem namaye ỹataqta ỹactec da la'añaxac saq shena'am. ¡Na'aictoxo' da choche aỹem l-latac ỹataqta sa ñaloua'a! Aỹem qami' ñachelaxanguilo na 'etaxat, qaq namaye qalaq qami' nachelaxanguilo So Saqcha'a Na'añaxac Qui'itta.»
Qaq 'enauac som hueta'a ye 'alhua Judea qataq ye nỹecpi ye Jerusalén, tauga se'eso toolec 'alhua da yaqto' na'axaỹaxana so Juan. Qalota so ỹa'axa't naua lasouaxashe'ete, qaq so Juan nachelaxan huangui naqa'en so tala Jordán.
So Juan nachelaxan So Jesús
(Mateo 3.13-17; Lucas 3.21-22)
9Qaq se'esoua na'axa'te, nache So Jesús hueta'a ye nỹecpi le'enaxat Nazaret, maye huaigui ye 'alhua Galilea. Nache chegoqchiguiña yemaye co'ollaq taỹa so tala Jordán huaña da so Juan nachelaxan Somaye. 10Qaq co'ollaq nnoxoosheguem So Jesús da chegaqangui so 'etaxat, nache Somaye ila'a na piguem da nauatoigui, qataq So Saqcha'a La'añaxac Ñim Lo'onatac 'Enauacna naỹaña Somaye, 'eeta'am na qoto'. 11Nache qaỹa'axaỹa so na'aqtac chemqot na piguem, 'eeta':
«'Am maye nache 'am Ỹalec ỹauotaxat, Aỹem ỹataqta 'am ñetootapeguec.»
So Jesús nauec so pa'aguenataxanaxaic
(Mateo 4.1-11; Lucas 4.1-13)
12Nache So Saqcha'a Na'añaxac Qui'itta sa ỹaỹaloxon da ỹauegueuga ye toolec 'alhua So Jesús. 13Nache So Jesús hueta'a yemaye cuarenta na'axa'te, huetangui na shiguiỹacpi maye qauemaicpi. Qaq so pa'aguenataxanaxaic ilotaique ca lataxac da ỹatenachet Somaye, qalaxaye na lamaxashecpi Ñim Lo'onatac 'Enauacna itauaatac So Jesús.
So Jesús chegoqchiguiña ye 'alhua Galilea co'ollaq cheta'ague da do'onataxan
(Mateo 4.12-17; Lucas 4.14-15)
14Qaq co'ollaq mashe qoỹanaigui aso ncoñetaxanaxaqui so Juan, nache So Jesús taỹa ye 'alhua Galilea. Huaña, nache ỹa'axattac dam no'on na'axaỹaxac maye ỹa'axat da lo'onataxanaxac Ñim Lo'onatac 'Enauacna, 'eeta': 15«¡Mashe ivita ye laloqo' da lo'onataxanaxac Ñim Lo'onatac 'Enauacna! Qaq ỹoqo'oye qavi'eguelaqaỹot qome Ñimaye qataq qaua'amaqchiñi da no'on na'axaỹaxac.»
So Jesús iỹaxanalo soua cuatro ya'acoxoiqa
(Mateo 4.18-22; Lucas 5.1-11)
16So Jesús queto'ot na loigue aso lapel ye Galilea. Huaña, nache ila'a so Simón qataq so lqaỹa Andrés. Soomaye ỹasaqtrapiguiñi so lalegue'c, cha'aye ya'acoxoiqa. 17Nache So Jesús 'enapegalo', 'eeta':
«Aỹem qauca'acheegue, yaqto', nache tachiguiña da qaya'acoxoqui, nache Aỹem qami' sapaxagueneque da lataxac, da yaqto' ishet da qanaviquiiua'a Aỹem na shiỹaxauapi.»
18Nache so Simón qataq so Andrés no'onaxatchiguilo so lalegue'c, nache ca'atregue So Jesús.
19Ime, qataq jec So Jesús. Qaỹata'ague, nache ila'a so Santiago qataq so lqaỹa Juan maye llalqa so Zebedeo. Soomaye nataqa'en ya'acoxoiqa, netrangui aso l-llocta', napareeta'ape so lalegue'c. 20Nache So Jesús nỹaxaañalo, nache soomaye no'onaxatchiguilo so lta'a' Zebedeo qataq soua lamaxa'she no'ona'agueta aso l-llocta'. Nache soomaye ca'atregue So Jesús da ỹauo'o napaxaguenaxala't.
So ỹale maye huo'o so netaigui saqcha'a na'añaxac leguemaxaic
(Lucas 4.31-37)
21So Jesús qataq soua lapaxaguenataqa nqo'oora ye nỹecpi ye Cafarnaúm. Qaq co'ollaq ivireuga so na'a'q mataxaqui, nache So Jesús taua'a aso napaxaguenaxaqui na judiopi,#1.21 Napaxaguenaxaqui na judiopi (Sinagoga): Nataqa'en de'era ne'enaxat naigui da laponqa' na judiopi da qanapaxaguena na namaxasoxonaxacpi so Moisés qataq da qaỹaỹamaxaañi na laỹepi lataxacpi. nache huaña da dapaxaguenataxan. 22Nache 'enauac na shiỹaxauapi ỹataqta ỹa'aalac naua lapaxaguenataxanaxaco, cha'aye Somaye da detaqtac qalaq ỹataqta huo'o da la'añaxa'c naua la'aqtaqa, qaq saishet da 'eeta'am nam dapaxaguenataxaatapeguec na namaxasoxonaxacpi maye chegoqo'ot so Moisés.
23Nache huaigui asa'aso napaxaguenaxaqui nam lma' yi'iye nỹecpi som shiỹaxaua maye huo'o so netaigui saqcha'a na'añaxac leguemaxaic. 24Somaye ỹataqta ỹa'alaxalec So Jesús, 'eeta':
–¡'Am Jesús maye 'am Nazaret le'ec! ¿Ta'ainco' da qomi' 'atapegueua'alo? ¿Qomi' 'auanaỹalo peta'a da qomi' 'aulaxachiguilo? Aỹem 'am sauatton, da 'am Llalec Ñim Lo'onatac 'Enauacna.#1.24 Llalec Ñim Lo'onatac 'Enauacna: Qaq na griego la'aqtac qalaq 'eeta': Qui'itta maye chegoqo'ot Ñim Lo'onatac 'Enauacna.
25Nache So Jesús nlaxa so saqcha'a na'añaxac leguemaxaic, 'eeta':
–¡'Aue'enaxaatai'! ¡Qoca'ai ne'ena ỹale!
26Nache se'eso saqcha'a na'añaxac leguemaxaic ỹa'alaq, nache ca'ai se'eso ỹale qataq ỹo'otec da ỹataqta lta'araic lviloxolaxa na lo'oc somaye.
27Nache so shiỹaxauapi ỹataqta huo'o da la'aalaxa, nache nnattega't, 'eeta':
«¿Negue't de'era? ¿Peta'a dalaxaic napaxaguenataxanaxac? ¿Negue't de'era na'añaxac maye hueto'ot de'era ỹale? Ye dam da' shiỹaxaua ỹataqta huo'o naq 'enec da damaxasoxon, ivira'a nam na'añaxacpi saqcha'a da 'enapega da jec, ¡nache namayepi ỹalaxaguet!»
28Nache saqaỹaloq da qaỹaỹaana'a't da no'on na'aqtaguec So Jesús 'enauac yem 'alhua Galilea.
So Jesús nataren aso lachoro so Pedro qataq so qalota shiỹaxauapi
(Mateo 8.14-17; Lucas 4.38-41)
29Ime, nache So Jesús ca'ai aso paxaguenaxaqui, nache nnaicapegueto soua Santiago qataq Juan da nqo'oora ca lma't so Simón qataq so Andrés. 30Qaq co'ollaq mashe pa'aigui so nỹec, nache qaỹa'aqtaxanem da aso lachoro so Simón sa no'on, ỹataqta ỹaguec na le'eraxa. 31Nache So Jesús nqo'oneua'a asomaye, nache ỹacona na lhuaq, nache ỹanaxanaxaasheguem. Huaña, nache asomaye qaica so le'eraxa, nache huetapegueto soomaye qataq iquia'axaata'ape.
32Qaq co'ollaq mashe napalchiguiñi, nache so shiỹaxauapi iroua'a So Jesús 'enauac som sa no'onpi qataq 'enauac som huo'o na le'ec saqcha'a na'añaxac leguemaxaic. 33Nache 'enauac so shiỹaxauapi laponeua'a so lasom so lma' so Simón. 34Nache So Jesús ỹataqta qalota so nataren nam sa no'onpi ỹotta'a't na lalolaxa, nataqa'en qalota so ỹo'orauec saqcha'a na'añaxac leguemaxaicpi, qataq saishet da huo'o ca ỹasheetem da da'aqtaxan se'eso saqcha'a na'añaxac leguemaxaicpi, cha'aye somayepi ỹataqta ỹauattoota Somaye.
So Jesús ỹa'axattac da no'on na'axaỹaxac
(Lucas 4.42-44)
35Qaq co'ollaq ña qaỹata'aguet so na'a'q, nache So Jesús ñesheguem, nache tauga ca toolec 'alhua da nqouagaxauen. 36Qaq co'ollaq qaỹata'ague, nache so Simón qataq soua lỹa't je'c da nmitraique Somaye. 37Qaq co'ollaq ỹanatra, nache da'aqtaxaateguema, 'eeta':
–'Enauac da 'am qanmittaique.
38Qalaxaye So Jesús 'enapeco':
–Ñeqo'onaxalo qome naua lỹa't 'aleu' maye saqaỹapigui, yaqto' nataqa'en sa'axatem da no'on na'axaỹaxac, cha'aye nachera da huo'omshe ñanac.
39Nache So Jesús coleetapeguelec ye 'alhua Galilea, dapaxaguenataxaatapoigui ana napaxaguenaxaquipi na judiopi, qataq ỹo'orauec na qalota saqcha'a na'añaxac leguemaxaicpi.
So Jesús nataren so nchega na lo'oc
(Mateo 8.1-4; Lucas 5.12-16)
40Qaq huo'o so ỹale nchega na lo'oc nqocheneua'a So Jesús, nache ỹa'aroto naua l-llectel, nache 'enapego', 'eeta':
–'Am Ỹataxala' aỹem saỹaten da 'aushet da aỹem 'anataren. ¿'Auo'ot peta'a de'era?
41Nache So Jesús ỹataqta huo'o da lchoxonnataxanaxa somaye, nache ipoteua'a, qataq 'enapego', 'eeta':
–¡Aja', seshet! ¡Nagui 'am no'oita!
42Nache saqaỹaloq da jec so lalolaxa se'eso ỹale, nache ỹataqta no'oita. 43Qalaxaye So Jesús ỹamaq somaye, qataq ỹataqta lta'araic da lqataxac, 'eeta':
44–Saishet qome da huo'o ca 'aua'aqtaxanem da 'am qaỹo'otec. Nachaqrato' da qojec, nache 'anachaxaneua'a ñim ltaxaỹaxanaxanec na shiỹaxauapi da qaitaxaỹapegue' Ñim Lo'onatac 'Enauacna, da yaqto' 'am imeten. Ime, nache 'aỹa'aneuo qome ca 'arachetaqtaxanaxat#1.44 Ye Levítico 14.2-32 ỹa'axat aca nachetaqtaxanaqte da hua'auchiguiñi da qoỹaareuo caua dos maỹo, qaq da inoxoore'c caua siete na'axa'te, nache qairouo caua dos qagueta llalqa qataq 'oonole qagueta llale. Nataqa'en qoỹaneuo ca 'ayiiña qataq ca aceite. maye damaxasoxoolec co'ollaxa so Moisés da ỹan cam mashe no'oita, yaqto' 'enauac da qaỹaỹaten da mashe 'am no'oita.
45Qalaxaye se'eso ỹale co'ollaq jec, nache quetot da da'aqtaxanem 'enauac na shiỹaxauapi dam 'eetec co'ollaq ishet da no'oita. Qaq ỹoqo'oye So Jesús saishet da nachaxaata da taua'a na hueta'a na shiỹaxauapi. Nachaqrata da huetauga cam saishet da hueta'a na shiỹaxauapi. Qalaxaye, nache 'ena'am na shiỹaxauapi nqo'oneuga ca hueta'a Somaye.

Currently Selected:

Marcos 1: LÑLE13

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy