YouVersion Logo
Search Icon

San Lucas 24

24
Tok c'astajnük chic ri Jesús
1Y cumaj yan domingo ri nabey k'ij richin ri semana, ri ixoki' xebe c'a chuchi' ri jul, y ye quic'ualon-e ri jubulüj tak ak'on ri ye quibanun-e. Y yec'o c'a chuka' ch'aka chic ixoki' ri ye benük chiquij. 2Y tok xe'apon c'a chuchi' ri jul, xquitz'et c'a que ri abüj tz'apibül ruchi' ri jul, elesan chic e. 3Rije' xe'oc c'a apu chupan ri jul, y xquitz'et c'a que ri ruch'acul ri Ajaf Jesús xa manak chic. 4Romari' juis c'a xquixbij-qui', y xsatz quic'u'x. Y jari' tok xequitz'et ye ca'i' cachi'el achi'a' ye pa'ül-apu quiq'uin, y nyiq'uiyot ri quitziek. 5Y ri ixoki', roma ri quixbiri' xquilukuba-ka-qui'. Y jari' c'a tok ri cachi'el achi'a' xquibij-pe c'a cheque: ¿Achique c'a roma rix chiquicojol caminaki' nicanoj-vi ri jun xa c'üs? 6Ri ruch'acul manak chic chere'. Rija' xc'astüj yan e. Tika-pe c'a chi'ic'u'x ri xbij chive tok rija' c'a c'o c'a chiri' pa Galilea. 7Rija' xbij c'a chive: Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzinej c'a que nquijach pa quik'a' ri aj-maqui'. Nquicamsüs chuvüch cruz. Y pa rox k'ij nquic'astüj chic pe jun bey, xquibij ri ye ca'i' cachi'el achi'a'.
8Y ri ixoki' xka-pe vi c'a chiquic'u'x ri tzij ri rubilon can ri Jesús. 9Y tok ye tzolijnük chic c'a pe chiri' pa jul, xquitzijoj cheque ri julajuj apóstoles y ri quimolon-qui' quiq'uin, ronojel ri xquitz'et can. 10Ri ixoki' ri xebeyo'on rutzijol cheque ri apóstoles ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rute' ri Jacobo, y ch'aka chic ixoki'. 11Pero ri apóstoles xa xquinuc que ri quitzij ri ixoki' ri' xa cachi'el loco, y romari' man xquinimaj tüj ri xbix cheque coma ri ixoki'.
12Y ri Pedro jari' xel-e, y junanin xbe c'a chuchi' ri jul. Y tok xtzu'un c'a apu chupan ri jul, xutz'et que ri tziük yec'o can chiri'. Rija' xtzolij c'a e, pero juis c'a nunuc pari' ri xbanatüj.
Ri xquic'ulachij ca'i' tzeklebey richin ri Jesús tok quitz'amon-e bey pa tinamit Emaús
13Y chupan ri k'ij ri', chuka' yec'o c'a ye ca'i' cheque ri xetzekleben richin ri Jesús quitz'amon-e bey richin nyebe pan Emaús, ri jun vit tinamit ncanaj can pa colope' oxi' leguas chin ri tinamit Jerusalén. 14Y nyetzijon c'a ri ye benük. Nquitzijola' ri xebanatüj ri cabijir-oxijir can. 15Y tok benük c'a cánima chirij ri quitzij ri ye benük, y riq'uin ri nquic'utula' c'a chiquivüch ka rije', ri Jesús c'astajnük chic e, xbün c'a que xjel-apu quiq'uin y xeberila', y junan xebe. 16Ri ca'i' c'a achi'a' ri' nquitz'et-vi c'a ri benük chiquij, pero c'o c'a banayun cheque richin quiri' man nquetamaj tüj ruvüch. 17Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a chi tzij ri itz'amon-pe ri rix petenük? ¿Y achique roma tok nyixbison chuka' nyixintz'et yin? xbij.
18Y jun c'a cheque rije', ri rubini'an Cleofas, xch'o-apu chin y xbij: Man jun la'ük vinük ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalén ri man ta etamayon ri xc'ulachitüj chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. Y rat chiri' rat petenük-vi y man avetaman tüj achique ri ye xbanatüj chiri', xbij.
19Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique ri xc'ulachitüj?
Y rije' xquibij: Ri xuc'ulachij ri Jesús aj-Nazaret, jun achi ri k'alajrisüy richin ri xbix chin roma ri Dios. Y chuka' xuc'ut que c'o ruchuk'a', riq'uin ri nimak' tak milagros ri xerubanala' y chuka' riq'uin ri rutzij. Quiri' c'a xk'alajin chiquivüch ri vinük y chuka' chuvüch ri Dios. 20Pero ri más nimalüj tak sacerdotes y ri ye cachibil, pa comon nyebanun juzgar chikacojol, jari' ri xebanun chin que xcamsüs chuvüch cruz. 21Y roj xa kayo'on c'a kánima riq'uin que ja vi rija' ri petenük chikacolic konojel roj israelitas. Pero vocomi man jun chic c'a achique nkabün, roma ja yan re' ri rox k'ij xcom-e. 22Pero yec'o kachibil ixoki' cumaj yan xsaker xebe chuchi' ri jul, y xojquixbij-pe. 23Roma nquibij que ri ruch'acul ri Jesús xa manak chic chiri' pa jul. Y nquibij c'a chuka' que c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivüch, y que ri ángeles re' xquibij cheque que ri Jesús xc'astüj yan e. 24Y romari' yec'o c'a cheke roj achi'a' ri xebe chuchi' ri jul richin xbequitz'eta'. Y cachi'el ri xbequibij ri ixoki' cheke, quiri' ri xbequitz'eta' can ri achi'a', pero ri Jesús man xquitz'et tüj can.
25Y ri Jesús ri ntzijon benük chiquij, xbij c'a cheque: Nacanük. Rix xa man c'unük tüj c'a pan ivánima ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. 26¿Man quibin tüj comi rije' que ri Cristo nc'atzinej-vi que nuc'usaj pokonül, y c'ateri' nbe chila' chicaj richin nbec'uje' ruk'ij? xbij cheque.
27Y ri Jesús xutz'om c'a rubixic pari' ri chiquivüch ri ye ca'i' achi'a' ri', ronojel ri ye tz'iban can pari' rija' chupan ri rutzij ri Dios. Xutz'om c'a e riq'uin ri ye rutz'iban can ri Moisés, y riq'uin chuka' ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
28Y tok xe'apon c'a pa vit tinamit Emaús, ri Jesús xbün que choj xc'o-e. 29Y richin c'a que ncanaj can quiq'uin, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij chin: Cac'uje' ka kiq'uin, roma ri k'ij xa xtzak yan ka, y xa nmoymot chic, xquibij.
Y ri Jesús xoc c'a apu, richin nc'uje-ka quiq'uin. 30Y tok ye tz'uyul chic c'a apu chuvüch mesa, ri Jesús xuc'ün-apu ri vüy, y tok rumatioxin chic chin ri Dios, xuper ri vüy y xuya' c'a cheque. 31Y jari' cachi'el xjakatüj ri runak'-quivüch, y c'ateri' xquetamaj ruvüch que ja c'a ri Jesús ri c'o quiq'uin. Ri Jesús xq'uis chiquivüch. 32Y ri ca'i' achi'a' ri' nquibila' c'a chiquivüch: Ketzij vi que nuna-vi chic ri kánima tok nkutzijon ri roj petenük, tok rija' xuk'alajrisaj pari' ri rutzij ri Dios chikavüch, xquibij.
33Ri ca'i' achi'a' ri' jari' xecatüj-e chuvüch mesa, y xquitz'om bey richin nyetzolij pa Jerusalén. Y xebequila' c'a ri julajuj rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic ri ye tzeklebey vi richin ri Jesús, quimolon-qui'. 34Y ri rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic nquibij c'a: Ri Ajaf Jesús xc'astüj yan na vi e, y xuc'ut yan ri' chuvüch ri Simón.
35Y jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri xquic'ulachij tok quitz'amon-e bey pa tinamit Emaús, y xquetamaj ruvüch que ja ri Jesús tok xuper ri vüy.
Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivüch ri rachibil
36Y conojel ri quimolon-qui', c'a nyetzijon c'a pari' ri Jesús, tok xquitz'et c'o chic chiri' chiquicojol, y xbij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen ri xtic'uje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xbij.
37Pero rije' xquinuc que ri nquitz'et ja ri ánima richin ri Jesús, romari' juis xquixbij-qui'. 38Pero ri Jesús xbij cheque: ¿Achique roma tok xixbij-ivi' tok xinitz'et y xpu'u pa tak ivánima ca'i' nojibül? 39Que'itz'et ri nuk'a-vakün. Quinitz'ama' na pe', y nitz'et que ja vi yin. Roma xa ta yin jun ánima cachi'el ri ninuc rix, man ta c'o nuch'acul. Y rix nitz'et que yin c'o ronojel, xbij ri Jesús cheque.
40Y tok ri Jesús rubin chic quiri' cheque, xeruc'ut c'a ri ruk'a-rakün chiquivüch. 41Pero rije' man nquinimaj tüj. Xa xsatz quic'u'x roma ri nquitz'et y roma ri quicot. Y richin que nquinimaj, xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Man jun achique ta ba' chin nc'uxtüj ichajin chin nispaj ta ba' chuve? xbij.
42Y rije' xbequiya-pe chin ba' sa'on cür y ba' cab c'a c'o pa cera. 43Y rija' xuc'ul y xutz'om ruc'uxic, richin tiquitz'eta' que ja vi rija' ri Jesús. 44Y xbij c'a cheque: Tok c'a yinc'o c'a iviq'uin, xinbij c'a chive ri ninc'ulachij, y que nc'atzin na vi que nbanatüj ronojel ri ye tz'iban can chuvij yin chupan ri rutzij ri Dios, cachi'el ri ye tz'iban can roma ri Moisés, ri ye tz'iban can coma ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan rutzij ri Dios ri ojer can, y ri ye tz'iban can chupan ri vuj rubini'an Salmos.
45C'ateri' rija' xbün cheque richin tik'ax cheque ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. 46Y xbij c'a cheque: Tz'iban-vi c'a can ri', que yin ri Cristo nc'atzinej que ninc'usaj pokonül, y que nquicom na vi, y pa rox k'ij nquic'astüj-pe, 47y que yec'o ri nyebe pa nubi' yin richin nyequitzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük chuvüch ri ruch'ulef, que titzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios richin ncuyutüj ri quimac. Y ntz'amatüj-e pa Jerusalén. 48Y rix ri xitz'et, tik'alajrisaj c'a ri xitz'et. 49Y tivac'axaj c'a jabel ri ninbij can chive, xbij ri Jesús. Nintük c'a pe chive ri rusujun ri Nata' Dios que nuya-pe chive. Ri rusujun c'a rija' chive rix, ja ri Lok'olüj Espíritu. Y jari' ri nbeyo'on-ka ivuchuk'a'. Y quixc'uje' c'a chere' pa tinamit Jerusalén hasta jampe' napon ri k'ij tok nka-pe ri Lok'olüj Espíritu, xbij cheque.
Tok ri Jesús xtzolij chila' chicaj riq'uin ri Dios
50Y ri Jesús xeruc'uaj c'a e ri rachibil pa tinamit Betania. Y chiri', rija' xerutzekej ri ruk'a' chicaj, y xuc'utuj ri utzilüj rusipanic ri Dios pa quivi' rije'. 51Y ri Jesús jari' c'a ri ntajin chubanic tok ja yan ri' xujüch-e-ri'. Jari' tok xcatüj-e pa cakik' y xuc'u'üx c'a e chicaj riq'uin ri Dios. 52Y ri ye rachibil xquiya' c'a ruk'ij ri Jesús chiri'. C'ateri' xetzolij pa tinamit Jerusalén. Rije' juis c'a nyequicot pa cánima. 53Y k'ij-k'ij c'a yec'o pa racho ri Dios richin nquiya' ruk'ij ri Dios y nquinimirsaj rubi'. Quiri' c'a.

Currently Selected:

San Lucas 24: cakE

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy