YouVersion Logo
Search Icon

San Mateo 5

5
Uzeteꞌ Jesuse bee bene Stichiaꞌ Diose equie tucu dañi
1Chenu ulañiꞌ Jesuse ye bee bene cuaꞌ, uquienu equie tucu dañi nu uzucunu zeꞌe. Che uyetesaꞌ bee beneꞌnu lunu zeꞌe, 2nu uquixienu uzeteꞌnu liꞌibeella nú uninu lubeella:
Ta bee bene enu ñia nzu arquiꞌ
3―Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rriꞌi beyaꞌ nú chiquiꞌ rquiꞌñialla elietsaꞌ Diose, xne cuaꞌa beella liñibe elu rnibiyaꞌnu.
4’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu nehuana nzu arquiꞌ, xne riꞌi Diose nú ñia tsu arquiꞌbeella.
5’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu lleꞌna arquiꞌ, xne yucu beella yuu nú uni Diose nú deteꞌnu lubeella.
6’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu neca xi neca nú rliaꞌnaꞌ nu rebichiꞌ, scua nuꞌ ana arquiꞌbeella riꞌibeella tucu nú rnibiyaꞌ Diose, xne liꞌinu riꞌinu elietsa lubeella para nú riꞌibeella tucu nú niarquiꞌnu.
7’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu ruaꞌa arquiꞌ bee bene, xne leꞌca huaꞌa arquiꞌ Diose liꞌibeella.
8’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu lecaxi naa lu Diose, xne liꞌibeella neca beella enu lañiꞌ liꞌinu.
9’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rcuaꞌna nú nzuxe arquiꞌ lusaꞌ, xne liꞌibeella chiuꞌuleebeella lliꞌñi Diose.
10’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu nehuana seca luye nú rriꞌinu bee bene liꞌibeella equie nú rriꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ Diose, xne liꞌibeella chuꞌu beella liñibe elu rnibiyaꞌnu.
11’Ñia neca lu cuendaꞌhua chenu riquichiꞌquiꞌ bee bene liꞌihua, nu chenu xitserriꞌinu bee bene liꞌihua nu chenu rtaꞌ bee bene yelu clasiaꞌ bee eluquichiaꞌ liꞌihua, equie nú necahua bee benea. 12Ñia utsu arquiꞌhua nu ullilaꞌhua, xne chiquiꞌ ñia neca nú lia liquiꞌ Diose luhua liñibe, nu liꞌihua nediyaꞌhua nú leꞌca scua uriꞌi condra beella bee profeta enu udetela enu uhuañi rlutila luquela liꞌihua.
Ejempluꞌ zete cuna ellieꞌe
(Mr. 9:50; Lc. 14:34-35)
13’Liꞌihua necahua xi neca zete lu iliulabequieꞌ. Pero tunu niti nú neriꞌi, ¿xa modo zibiꞌ zecae che? Lecaꞌ xi zibiꞌi, tsiꞌquitsia benene nu taꞌ bene equiee.
14’Nu leꞌca liꞌihua necahua xi neca ellieꞌe lu iliulabequieꞌ, liꞌihua necahua xi neca tucu eyeche nú nchiucuꞌ equie tucu dañi nú leca modo nú ricu aꞌchiꞌ. 15Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsacuꞌlla tucu caja equiee, rquiꞌña nú zucune aya para nú duꞌllieꞌe luye bee bene enu nucuaꞌa liñi niꞌi. 16Leꞌca scua liꞌihua, ucuaꞌnahua nú huañi nzeꞌcahua lubee bene para nú chenu lañiꞌ beella beenú neca nzeꞌca rriꞌihua, che nibeella bee bedichiaꞌ nzeꞌca equie cuendaꞌ Paꞌahua Diose enu nzucu liñibe.
Uzeteꞌ Jesuse bee bene nú xi rni ley
17’La riꞌihua elliebacuꞌ nú uriña para nú huachua ley, ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés urre beenú uzeteꞌ bee profeta bee bene, xne liꞌá uriña para nú tsalua tucu nú rni ley. 18Liꞌá rnia luhua nú mase fácil nú nitilu liñibe cuna iliulabe, luquelá nú rila tucu letra urre tucu punto nú nzeꞌta lu leyꞌ Diose, hasta nu yalu lunú nzu nú aca. 19Enzeꞌe bene enu la zucuꞌ tucu bee mandamiento nú nzeꞌta lu ley cuaꞌ, mase secalla nú la neca equie bee mandamiento cuaꞌ, nu leꞌca esquie tunu la zeteꞌlla bee bene nú zucuꞌe, chequie liꞌilla lleꞌnatsia aca neca equiella elurnibiyaꞌ Diose liñibe. Pero bene enu sucuꞌ ye bee mandamiento nú nzeꞌta lu ley cuaꞌ, nu seteꞌlla bee bene nú zucuꞌe, liꞌilla acalla enu máse aca neca equie elurnibiyaꞌ Diose liñibe. 20Enzeꞌe nia luhua nú tunu la nehuañi nzeꞌcaláhua luquelá bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo leca modo chuꞌuhua liñibe elurnibiyaꞌ Diose.
Rni Jesuse equie cuendaꞌ nú rle bene
(Lc. 12:57-59)
21’Liꞌihua nediyaꞌlaꞌhua lunú uni Moisés lubee beneꞌahua enu udetela: “La uti bene saꞌ bene, xne bene enu ruuti saꞌ yalalla castiya.” 22Pero liꞌá nia luhua nú titse bene enu rana arquiꞌsaꞌ, challa lu usticia, nu leꞌca titse bene enu rquiexuusaꞌ, rquiꞌña nú dete bene zeꞌe lu usticia enu mase neca equie para nú chiulue lu cuendaꞌlla, leꞌca titse bene enu rni bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ lusaꞌ nzucheꞌ nú challa lu quii ebila.
23’Enzeꞌe, tunu nzeyulu uꞌna ruꞌu ecuꞌcuꞌ Diose nu ulluꞌcu arquiꞌlu nú rlelu lu bene, 24utsaꞌnascaꞌ uꞌnaꞌlu zeꞌe. Nu uquiatsalaxuhua arquiꞌ saꞌhua, che benchilaꞌlu nu deteꞌlu uꞌna lu Diose.
25’Tunu nuꞌ ti deteꞌ cuenda liꞌilu lu juese, ante nú chahua lu juese utsucheꞌxuhua nucuaꞌ diquila nú nuꞌ tiempo para nú la deteꞌ cuendalla liꞌilu lu juese, xne tunu deteꞌ cuenda benecuaꞌ liꞌilu lu juese che juese deteꞌcuenda liꞌilu lu policía para nú chalu niꞌcuꞌ. 26Liꞌá nia lulu nú la chiuaꞌlu niꞌcuꞌ hasta nú ixiuxulu nzieꞌ dimi nú nacuꞌ juese lulu.
Uzeteꞌ Jesuse equie cuendaꞌ nula luꞌcu niyu stucu unaꞌa enu la neca unaꞌlla
27’Liꞌihua nediyaꞌlaꞌhua nú rni lu ley: “La luꞌcu niyu stucu unaꞌa enu la neca unaꞌi, nu la luꞌcu unaꞌa stucu niyu enu la neca niyuꞌnchu.” 28Pero liꞌá nia luhua nú titse bene enu riꞌyatsia lu tucu unaꞌa nu rriꞌilla elliebacuꞌ nú necha neca chenu riꞌyalla lu tucu unaꞌa, uriꞌilalla dula arquiꞌlla lu cuendaꞌnchu che.
29’Tunu rriꞌi iꞌcululu chube nú rriꞌilu dula, neca nzeꞌcalá nú uhuane nu utsiꞌquii istu. Xne neca nzeꞌcalá nú nitilu tucutsia iꞌcululu luquela nú diquinecalu chálu ebila. 30Nu tunu rriꞌi yalu chube nú rriꞌilu dula, uchieꞌcue nu utsiꞌquii istu. Xne neca nzeꞌcalá nú nitilu techu yalu luquela nú cha diquilu ebila.
Uzeteꞌ Jesuse equie cuendaꞌ nú rleꞌesaꞌ bene
(Mt. 19:9; Mr. 10:11-12; Lc. 16:18)
31’Leꞌca rni lu ley: “Titse bene enu leꞌe unaꞌa, rquiꞌña nú hualla tucu ichiꞌ elu rni nú uleꞌella unaꞌalla.” 32Pero liꞌá nia luhua nú tunu tucu niyu leꞌe unaꞌa, nula necane nú uriꞌi unaꞌalla eluhuexe cuna stucu niyu, che leꞌca liꞌilla uriꞌilla nú rluꞌcu unaꞌalla stucu niyu. Nu niyu enu xia tucu unaꞌa enu lá acaxeelá uleꞌe niyuꞌ, rriꞌilla dula.
Uzeteꞌ Jesuse nú la quiꞌña nú quieꞌelu Diose chenu xi rnilu para nú chili arquiꞌ bene
33’Leꞌca nediyalaꞌhua nú uni Moisés lubee beneꞌhua enu udetela: “Rquiꞌña nú tsaꞌalu bene lunú unilla nú riꞌilla chenu rquieꞌella Diose nú riꞌilla.” 34Pero liꞌá nia luhua nula quiꞌña nú quieꞌehua dioseꞌhua nú nihua ista liñibe riꞌya, para nú aca achee nú neli nú rnihua xne liñibe nzucu Diose, 35nu niꞌ lu yuu, xne necane elu nzu eꞌyanu, nu niꞌ eyeche Jerusalén, xne necane lachinu, liꞌinu enu neca arre enu mase rnibiyaꞌ. 36Nu niꞌ la yala quieꞌe bene equie cuendaꞌ lluca equie bene, xne leca modo nú riꞌi bene nú aca nequichi urre aca naatsa niꞌ tucu ichia equiella. 37Mejora uniꞌhua, “aahua” urre “aꞌa”, xne ye beela bee bedichiaꞌ nú nihua nzeꞌtae lu cuendaꞌ bezeꞌlu.
La guseꞌe bene nú necha neca cuna nú necha neca
(Lc. 6:29-30)
38’Leꞌca ubeneꞌlaꞌhua bedichiaꞌ nú rni: “Enu lua iꞌcululu, leꞌca ulua iꞌculu nzeꞌe. Nu enu lua layalu, leꞌca ulua laya nzeꞌe.” 39Pero liꞌá nia luhua: Nú la duseꞌehua nú necha neca cuna nú necha neca, tunu nuꞌ enu duꞌ tucue xecalu chube, uzela nú duꞌllae stucu chú xecalu. 40Tunu nuꞌ bene enu rliunuu liꞌilu para nú axilla lliacaꞌlu, uzela nú leꞌca uyaꞌlla chiamarraꞌlu. 41Tunu ti rriꞌi juersa liꞌilu nú uyaꞌlu steneꞌlla tucu kilometro, uyaꞌe stucu kilometro. 42Titse bene enu rnacuꞌ tucu elietsa lulu, uriꞌi elietsa lulla, nula aca nechiquiꞌlu chenu xi riꞌñalla lulu.
Zeca bene bene enu rle lulla
(Lc. 6:27-28, 32-36)
43’Leꞌca ubeneꞌhua bedichiaꞌ nú rni: “Uzeca bene enu seca liꞌilu nu uhuana arquiꞌ bene enu rana arquiꞌ liꞌilu.” 44Pero liꞌá nia luhua: Uzecahua bene enu rle luhua, nu niꞌhua nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌ bene enu rnacuꞌ nú la cha nzeꞌca lu cuendaꞌhua, uriꞌi nzeꞌcahua lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌihua, unaꞌcuhua lu Diose lu cuendaꞌ bee bene enu riquichiꞌquiꞌ liꞌihua nu xitse rriꞌinu liꞌihua. 45Scua acahua lliꞌñi Diose paꞌhua enu nzucu liñibe, xne liꞌinu rriꞌinu nú rliñi bichia para yebee bene enu rriꞌi nzeꞌca nu cuna lubee bene enu la riꞌi nzeꞌca, nu rriꞌinu nú rlaca quiu para bee bene enu rriꞌi nzeꞌca nu cuna lubee bene enu la riꞌi nzeꞌca. 46Xne tunu secatsiahua bee bene enu seca liꞌihua, ¿xi atiꞌhua lu Diose che? Xne hasta bee bene enu rriꞌi cobre equie impuesto rriꞌi scua. 47Nu tunu rnihua Diose lubee saꞌtsiahua, lecaxi nú neca nzeꞌca rriꞌihua, xne hasta bene enu la chulu Diose rriꞌi scua. 48Aca nzeꞌcahua tucu nú nzeꞌca paꞌhua Diose enu nzucu liñibe.

Currently Selected:

San Mateo 5: zpl

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy