YouVersion Logo
Search Icon

Juan 12

12
Jaso' ỹauo ỹicodelégue so' Jesús so' codáxaqui
(Mateo 26.6-13; Marcos 14.3-9)
1Maliaxa gaua' seis noloqo'te da' ỹivíta so' nolo' 'me huétooue da' qoueenata joca'li qocá'ai di' Egipto. Qana'chi so' Jesús taỹa di' Betania 'me néta'ña so' Lázaro, jeso'me nec'alaxadiséguem joca'li jeso'me. 2Qana'chi qoỹí'et so' nalic da' qode'quelégue so' Jesús. Qana'chi jaso'me Marta neuálaxaitapegue', qataxa so' Lázaro huétauo, dasotalégue so' niqui'ỹáxala' da' liqui'ỹáxaua so' Jesús. 3Qana'chi jaso' María nedóuo jaso' medio litro na' codáxaqui 'me lenaxat nardo. Jeso'me ỹátaqta qaỹá'uo jan' laso'vi. Qana'chi ỹicodelóo'te saua' lapia'te so' Jesús. Ỹimat, qana'chi diỹóxona na' laỹoxot da' ỹaqaxaỹaxa't. Ỹima jeso'me 'emec ỹátaqta colnapíỹi so' laita so' codáxaqui. 4Qana'chi so' Judas Iscariote, 'me lec'óxot so' Simón, jeso'me 'oonolec saua' lapaxaguenataqa so' Jesús 'me taỹá'a da' ỹaneuo jeso'me, jeso'me 'enaaco':
5—¿Tóoqo'chi da' sa qoỹimeno' dójo' codáxaqui trescientos denariopi qoỹin, da' qaidi qoỹañoxot táxa da' qoỹitauánec na' choxodaqpi?
6So' Judas 'enaac dójo', qaláxasa sa naqaida da' 'uootaxa ỹichoxodéetac na' choxodaqpi. Qá'a jeso'me 'chi cacháxaic, qataxa na'chiso jeso'me huet'ot jaso' lai't jaso'me laicaua, qana'chi jeso'me decachítapega jan'me qoỹasaqátanỹi jaso'me. 7Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—'Amachíi'ỹa jada'me, qá'a jada'me ỹiỹamaxatétac joca'li dójo' codáxaqui, da' qaidi leuóteta qomle ỹivíta ga' nolo' da' jaỹim qoỹisiiñi. 8'Ami na'chi 'eeta't da' 'oviit'aguet na' p'ióxoicpi; jaỹim, qaamaxa sa na'chi 'eeta't da' jaỹim 'oviit'aguet.
Sétaaque da' qoỹalaat so' Lázaro
9Ỹátaqta jalcote na' judiopi na' demachítapeelégue so' Jesús huét'a di' Betania, qana'chi qoỹic'áta jidi'me. Sa na'chisóta so' Jesús da' sétaaque da' qoỹilo'ot, qá'a nataq'en so' Lázaro, jeso'me nec'alaxadiséguem joca'li jeso' Jesús. 10Qana'chi jen'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi, jen'me detaxaỹapíỹi joca'li nataq'en da' sétaaque da' qoỹalaat so' Lázaro, 11qá'a ỹasouaxat da' chiỹoqóchiỹi jeso'me da' ỹátaqta jalcote na' judiopi cá'ai jeso'me nasoxola'pi da' ỹ'amaqten so' Jesús.
So' Jesús ỹinoxoneuó'o di' Jerusalén
(Mateo 21.1-11; Marcos 11.1-11; Lucas 19.28-40)
12Ỹátaqta jalcote so' siỹaxadipi 'me taiỹi di' Jerusalén da' taỹá'a so' nemáxac da' qoueenata so' nolo' joca'li qocá'ai di' Egipto. So' nolo' laqáỹa, qana'chi qoỹaỹáten so' Jesús da' ma'le nadíite'uo so' noic let'ádaic. 13Qana'chi qoỹiquesoxóiỹi jan' chaic laua, qana'chi qouaqatet'aguet so' Jesús. Qana'chi qoỹ'alqatalégue, qoỹinaaco':
—¡Si'ỹoxodénaq ñi' qan'étoqo't! ¡Ỹátaqta 'ónaxaic da' ladíquiaxac jen'me naquétaaue da' lenaxat jiñi'me 'me qadesaliaxanec! ¡'Ónaxaic da' ladíquiaxac na'me let'a na' Israel lec'oqtepi!
14So' Jesús ỹauana so' 'asenolec, qana'chiso nalégue jeso'me, ỹipaquíchiilo naua' 'enapegalo naua' nedétrañi l'aqtaqa ñi' Dios, 'eet'oi:
15Sa 'te qomle da' 'au'óiỹi, 'ami 'me 'oñíita'ña jénjo' noic Sión;
ỹa 'auloiỹet na' 'adet'ai,
jena' cha'aguet netalégue na' 'ásena.
16Joca'li ỹímta, qana'chi saua' lapaxaguenataqa sa ỹaỹáte'n ga' náỹi dójo'. Qaláxasa joca'li qaỹat'ague dójo', joca'li ma'le ỹim da' qoỹanáỹi da' li'ỹoxodic so' Jesús, qana'chi qoueenatalo ỹiméda jenaa'me nedétrañi 'me ỹ'axa't da' ladíquiaxac jeso'me, da' ỹima ỹipaquíchiỹi.
17Qana'chi so' siỹaxadipi 'me huétaaue so' Jesús joca'li ỹiỹáxane'uo so' Lázaro joca'li huétaaue jaso' napa'lai't da' nec'alaxadiséguem, jeso'me siỹaxadipi ỹ'axátetac da'me lauanáxanaxac. 18Qana'chi so' siỹaxadipi huaqátet'aguet so' Jesús, qá'a ỹaỹáten jeso'me ỹí'et n'anec 'me sa qoỹauanápiỹi. 19Qana'chi jeso'me fariseopi mai'chi detaqátapega't, 'eet'oi:
—Ỹa ñiloxola't da' qo'mi qaỹa 'te ga' qadesáaque, qá'a ỹima na' siỹaxadipi quétapegue' jeso'me.
'Uo jeso' griego lé'ecpi nimitétaaque so' Jesús
20'Uo so' ỹalcapíỹi griego lé'ec naua' l'aqtaqa jeso'me siỹaxadipi 'me ỹic'áta di' Jerusalén so' nolo' nemáxaqui da' qoỹi'ỹoxoden ñi' Dios. 21Qana'chi jeso'me griegopi nichíi'uo so' Felipe, 'me l'acháqa' di' noic Betsaida jidi'me huáaue di' Galilea. Qana'chi nachoxodéetapecot jeso'me, 'eet'oi:
—Qo'mi sétaaque ñauanáxai' ga' Jesús.
22Qana'chi so' Felipe jec da' d'aqtaxanem so' Andrés, qana'chi jesaa'me jéque' da' d'aqtaxáatem so' Jesús. 23Qana'chi so' Jesús 'enapegalo jesaa'me, 'enaaco':
—Naỹi ma'le ỹivíta di' lalóqo' jen' siỹaxaua lec'óxot da' qoỹa'uo da' li'ỹoxodic. 24Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, jaga' jala na' trigo, da' 'uootaxa sa táaue jen' 'aléua qaidi ỹilhuáaue, qana'chi jaga'me na'chi 'eeta't da' 'oonole. Qaláxasa jaga'me da' 'uootaxa ỹileu, qana'chi ỹátaqta jalcote jan' jala da' qonaqat. 25Ga' ỹauotec da' mai'chi l'óiỹaxac, qana'chi daqat, qaláxasa jega'me sa ỹauotec da' l'óiỹaxac naỹi da' maliaxa huetalégue jen' 'aléua, qana'chi naqaiga 'me qoỹiỹamaxat qomle da' l'óiỹaxac, da' qaidi qaỹa 'te loiquiaqa'. 26Da' 'uo ga' sétaaque jaỹim d'onataxanot, n'óota da' jaỹim 'equegue, qana'chi jega'me sona'ague, qana'chi jega'me nataq'en néta'ña. Da' 'uo ga' jaỹim d'onataxanot, qana'chi jiñi'me ỹit'a ỹi'ỹoxoden jega'me.
So' Jesús ỹ'axátetapeegue da' nalaataguec
27Naỹi ỹátaqta let'ádaic da' séeta; ¿jái'chogamaxa hua'ago' ga' séet'ec ga' ỹ'aqtac? ¿Séetapega seet'oi; “'Am ỹit'a, 'ónaxaic toqo' da' jaỹim 'anec'alaxatee'guesop jeda'me souápiỹi 'me jaỹim naỹá'a?” Qaláxasa jaỹim saỹáten da' na'chida da' tadeeto' ñanac. 28'Am ỹit'a, ỹa 'aué'et qomle da' li'ỹoxodic da' mai'chi 'adenaxat.
Huá'a, qana'chi qodemachíỹa jeso'me naviliỹáxac, chimaqpecot di' piỹem, 'enaaco':
—Sóxote da' ỹ'oxodaq qasen jeda'me ỹinaxat, qaláxasa naỹi ỹitaxa s'iỹílaxalégue da' ỹ'oxodaq qasen.
29Qana'chi jen'me siỹaxadipi 'me naquiáxatac, jen'me 'éetapega da' demachíchiỹi so' nalimáxa, qataxa 'uo na' 'éetapega:
—Namaxasec piỹem lé'ec so' netaxaỹapíi'ña jeda'me.
30Qana'chi so' Jesús 'enapego' jeso'me siỹaxadipi, 'enaaco':
—Sa na'chaỹim, na'chi'ami tadeeto' qodemachíỹa jeso'me naviliỹáxac. 31Naỹi ma'le ỹivíta di' lalóqo' na' huetalégue jen' 'aléua qoỹa'uo ga' lasouaxac, qataxa qoỹamaxáiỹi jeso'me damaxasóxonaac 'me qadó'o. 32Qomle ỹivíta da' jaỹim qoỹanaséguem, qochiỹoxotáaue jen' 'aléua, qana'chi jaỹim mai'chi ñaueela't ỹima na' siỹaxadipi.
33Dójo' 'enaac, jeda'me náỹi da' 'éeta da' nalaataguec qomle. 34Qana'chi so' siỹaxadipi 'enapego' jeso'me, 'enaaco':
—Qo'mi semacháqtapega naale da' qoỹitaxaỹaxáatac jan'me nede 'me lemalate' naua' naqátaxaco, jega'me net'a nec'alaxaqui qoỹíitapega na'chi 'eeta't da' nec'alétaiỹi. Qalqaiga ¿tá'nooqo'chi 'am 'onapeela't jega'me siỹaxaua lec'óxot, jega'me qoỹanaséguem? ¿Jái'chogamaxa siỹaxaua lec'óxot?
35Qana'chi so' Jesús 'enapéga so' siỹaxadipi, 'enaaco':
—Maliaxa cada'acolec da' 'ami huetaavlo jen'me lecoỹadáxat jen' 'aléua, qaláxasa sa ỹodédeegue gaua' noloqo'te da' 'ami huetaavlo. Chan'eesa 'aueuóitac qomle, ỹatemaliaxa 'uo jen' ỹ'oqóchiiñi, qaidi sa 'te qomle da' 'ami ỹipeláxa't ga' n'álaxa. Qá'a jega'me quétapiỹi na' l'álaxa, jega'me sa ỹaỹáten jega'me taiỹi. 36Ma'chaxa 'au'amaqchíñii qomle jen'me ỹ'oqóchiiñi, ỹatemaliaxa 'ami huetaavlo, tetoqo' 'ami 'aviñí'ỹam jen'me ỹ'oqóchiiñi.
Qana'chi joca'li ỹim dójo' 'enaac so' Jesús, qana'chi jec da' nañoxóchi'ña so' siỹaxadipi.
Da' 'éeta so' judiopi da' sa ỹ'amaqten so' Jesús
37Temaqaidi so' Jesús ỹátaqta jalcote na' ỹí'et n'anecpi 'me sa qoỹauanápiỹi 'me ỹauáachiỹi qa'en so'me siỹaxadipi, qaláxasa taqadíta sa qoỹ'amaqten jeso'me. 38Ỹátaqta ỹipaquíchiỹi jeda'me l'aqtaxanaxac jeso'me l'aqtáxanaxanec jiñi'me Dios, lenaxat Isaías, 'me 'eet'oi:
'Am ỹasoxola', ¿jái'chogamaxa ỹ'amaqten da' qad'aqtaxanaxac?
Qataxa ¿jái'chogamaxa ỹaloxóna da'me l'añaxac ñi' qadasoxola'?
39Tadeeto', na'chi qaỹa 'te 'uo ga' d'amaqtenataxan. Qá'a jeso'me Isaías nataq'en ỹidíñi jocalia'cho' da' 'eet'oi:
40Ñi'me Dios ỹ'étec da' 'en qanampi so' siỹaxadipi qataxa ỹátaqta sa nedámchiilo qa'e'n naua' liquidiaqtel,
qaidi sa nauaadíñi naua' l'ai'te,
qataxa qaỹa ga' ỹaỹáten jan' liquidiaqte,
qataxa da' sa jaỹim n'iỹílaxa qaidi ñataden.
41So' Isaías 'enaaco' joca'li dójo', qá'a ỹasouaxat da' ỹauáachiỹi da' li'ỹoxodic so' Jesús. Huá'a, qana'chi ỹ'axátetac jeso'me.
42Qaláxasa taqadíta ỹátaqta jalcote so' judiopi jen' ỹ'amaqten so' Jesús, cha ỹivíd'a jen'me ỹátaqta 'amaqtáqaicpi. Qaláxasa jen'me judiopi sa 'te da' ỹátaqta naloxóota, ỹasouaxat da' d'óitapega so' fariseopi da' 'uootaxa ỹamaxáiỹi da' 'uootaxa ỹinoxonóoue jeso' nemáxaqui, 43qataxa ỹasouaxat so' judiopi noqopita da' mai'chi li'ỹoxodénataxanaxac na' siỹaxadipi, da' sa ỹipacapégue' jeda'me li'ỹoxodic 'me ỹanem ñi' Dios.
Naua' l'aqtaqa so' Jesús naqainaua da' ỹ'e't da' ne'uaxánaguec jen' siỹaxadipi
44Qana'chi so' Jesús ỹátaqta neten da' detaqa, 'eet'oi:
—Ga' jaỹim ỹ'amaqten, jega'me sa na'chaỹiméta da' jaỹim ỹ'amaqten, nataq'en ñi'me ỹit'a 'me jaỹim namaq. 45Qataxa ga' jaỹim ỹilá'a, jega'me nataq'en ỹilá'a jiñi'me jaỹim namaq. 46Jaỹim 'me jaỹim lecoỹadáxat jen' 'aléua. Ñanaỹa jen'me, da' qaidi ga' jaỹim ỹ'amaqten, qana'chi jega'me sa huétaaue na' n'álaxa. 47Qaláxasa da' 'uo ga' 'chi naquiáxatapegalo naua' ỹ'aqtaqa, qaláxasa sa ỹ'e't, qana'chi sa na'chaỹim qomle da' sé'et ga' ne'uaxánaguec jega'me; qá'a jaỹim sa ñanaỹa jen' 'aléua da' sa'uo ga' ne'uaxánaguec na' siỹaxadipi; na'chidáta da' jaỹim ñanac, da' qaidi ñic'alaxatéegue jen'me. 48Jega'me jaỹim ỹ'otan, qataxa sa ỹ'e't naua' ỹ'aqtaqa, jega'me sóxote da' 'uo qomle jiñi'me ỹí'et ga' ne'uaxánaguec. Qá'a naua' ỹ'aqtaqa 'me ñasaxádeegue, na'chinaua qomle naua' ỹ'e't ga' ne'uaxánaguec na' siỹaxadipi jega' p'áteegue nolo'. 49Qá'a jaỹim jenaa'me ỹ'aqtaqa sa 'te da' mai'chi chiỹoqodaise; qá'a jiñi'me ỹit'a 'me jaỹim namaq, jiñi'me chiỹoqo'ot jega'me ỹ'aqtac qataxa jega'me sapaxaguenataxanec. 50Jaỹim saỹáten da' lamaxasóxonaxac jiñi'me ỹit'a, jeda'me chiỹaqaỹi da' nec'alaxa 'me qaỹa 'te loiquiaqa'. Naqaida da' 'éeta jega'me ñasaxáiỹi ỹ'aqtac, qaláxasa na'chiga ga' jaỹim ỹamaxalégue jiñi'me ỹit'a.

Currently Selected:

Juan 12: PLGNT93

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy