YouVersion Logo
Search Icon

Lucas 12

12
So Jesús retelqataxantapega queca qom quiyim 'neetapigui lauel 'maxaraic
1Ca co'na' nqo'neetauec so lapootecta', ca' co'na' ỹaatqajam 'xoic so qomyipi. Ca vire'ta ỹapaguelec, ca' npataxata'. Ca' so Jesús ỹa'auaxan 'naapega so lapaxaguinatqaipi, 'naaco':
—'Neeto' se rovichii'a ana pe'taxachigui na pan hueetaugui na fariseoipi, qam da 'neeta: chaqaida da 'neeta quiyim 'neetapigui lauel quiyim 'maxaraic. 2Ma' sqaica ca se re'xogui quiyim se qaỹa'den, chaqai qaica ca qoỹoqtetegueñi quiyim se re'oq nqohin. 3Vichiguiño' cá'ogue cá'maq qamiri 'ñiỹac queca lapalqa', qara'xaỹa queca 'ec na'xa'a; chaqai quecá'maq 'xachii pa'xañitaho, loqo'm pohitagui ca 'imec lasom, ca' 'ec naualaxac queca pa'aashiguim queca 'imec.
Negue' cá'maq paguec qano'cha'a
(Mateo 10.28-31)
4Qamiri ỹaqaỹarolqa, shiñiỹapegaxaua' totaxan ro'chiỹa cá'maq ishit quiyim ỹalauat ca qom, ca' ime quiyim ỹalauat, ca se ishit quiyim 'ue ca liỹa 'ne'tegue. 5Qam sa'xatema qamiri cá'maq ỹaatqajam ro'chiỹa: ro'chiỹa ma'le ñi qota'olec ñí'maq 'ue ca 'negue. Ma' ime quiyim naqata'a ca nachaalataxac ca qom, ime, ca lotqai ishit quiyim ilari'ña ca ncopatqo' na sauaqhuaiquipi. Ca' 'iñi ñi paguec quet ro'chiỹa.
6¿Se qaimeene' caua cinco qo'oole, ñiguita nqohin caua dos namirolli'? Qam ñi qota'olec sqaca aca coua'e 'oono'lli' cana'maxare. 7Ma' vire'ta na laue quena rqahiguii ná'ogue qanaloqochinta 'onatac nqohin. Totaxan ro'chii, ma' qamiri paguec lecaic aca rashivichii cacajo 'xoic qo'oole.
Ná'maq ra'qaataxanem na qomyipi quiyim queeta'pegue' so Jesucristo
(Mateo 10.32-33; 12.32; 10.19-20)
8Ca' aỹim shinac quecá'ogue cá'maq ra'qaataxanem na qomyipi quiyim queeta'pegue' aỹim, ca' qai'neeta najo ỹale llaalec ichoxot quiyim lalamaxat na'maxare ma' hueetaugui na piguim le'ec lelaatqaipi ñi qota'a. 9Qam ca se ra'qaataxanougui na qomyipi quiyim queeta'pegue' aỹim, ca' ca'maxare qai'neeta se sa'xat quiyim ỹalamaxat ma' seuetaugui na lelaatqaipi piguim laseripi ñi qota'a.
10Chaqai no'm 'ue canchaqaica qom quiyim 'ue ca inaxalec ca se no'uen la'qaatec najo ỹale llaalec, qaiyiita qaỹapalaxat ca lasauaxaset. Qam ca se no'uen ca ỹa'xat queso Espíritu Santo, se ishit quiyim qaỹapalaxat ca lasauaxaset.
11Ca ma' ỹovita quiyim qaraviguiu'a aca lapoxoqui na judioipi, loqo'm na nashillipi chaqai na na'gaxalateripi, qam sqai hueetapigui qavillii cá'maq 'xachii chaqai cá'maq 'ñiỹac. 12Ma' quiyim ỹovita ca laloqo' quiyim taxahi, ca' so Espíritu Santo ỹapaxaguinguelo qamiri cá'maq leloxoỹaxac ca ra'qaachiguii.
Da lichic queca qom pe'eetapega da nesallaxa
13Ca 'uo' so ỹale hueetañigui so qomyipi 'naapego' so Jesús:
—Qami' napaxaguinataxanaq, 'ñirapega ñi ỹaqaỹa quiyim ỹasectaqchigui da nesallaxa no'ueenaqto'oto qomi' na'le so qareta'a.
14Qam so Jesús 'naaco':
—Shinapega qami', ¿negue' ca ỹaanem aỹim ca ỹo'ueenataxanaxac quiyim ño'laaque ca nasauaxaset, loqo'm quiyim sasectaqchigui ca nesallaxa?
15Qai'neeta 'naaco':
—'Ajnaxañii chaqai rovichiỹa'a ná'ogue na nqo'itaxanqachic, ma' da nachaalataxac ca qom se ishit quiyim chicqaugui ná'maq 'xoic lesallaxa hueeto'ot.
16Ca' quiyi, ca ỹa'uo' so raloqojnaxana, 'naaco':
—'Uo' so ỹale ỹaatqajam nesallaxanec. Ca so ro'ueenataxanteguelec 'laua ỹaatqajam 'xoic ana la so lanecsec co'na' naqat. 17Ca' so nesallaxanec ra'deenataxantac, 'naaco': “¿Nega'ỹo' ca shi'ntegue nagui? Ma' ỹim qaica ca sella'gue quiyim sa'maxat ma' ñaqat ana la na ỹanecsec.” 18Ca' ra'deenataxantac, ca 'naaco': “Ca' nagui sa'den dá'maq shine'tegue. Ỹim nagui samaxañi ñí'maq 'auaxaic ỹapoonaxanaxaqui cana la na ỹanecsec, qaiyi so'uet ca liỹa paguec lecaic nqaishin. Ca ma' ime, ca sellaugui ná'ogue ana la na ỹanecsec ma' ñaqat, qai'neeta ná'ogue ná'maq liỹa hueetaỹot. 19Ime, ca' ñanecalta': Qami' ñachaalataxac, nagui mashic 'xoic na rovinqui' lapootañi, nalauguilo caua 'xoic ñaxaripi. Nagui, ca' nco'machirec, qui'i', ni'chi', chaqai netooñi'sac.” 20Qam ñi qota'olec 'naapego': “Qami' ỹale ỹaatqajam qaico' ca 'yiiñiraque, quena pe qami' rillivi', ca' ná'ogue ná'maq 'maxachi'sac, ¿negue' cá'maq taalec ma'le?” 21Ca' chaqaida da 'neeta ca qom quiyim chi lapoonñi ca lesallaxa, qam 'xoratam quiñi qota'olec.
Ñi qota'a netela'a na llaalqaipi
(Mateo 6.25-34)
22Co'na' ime, ca' so Jesús 'naapegalo saua lapaxaguinatqa, 'naaco':
—Nagui shinapegalo qamiri: Se ishit quiyim chigohita 'yiiñitaque ca qanoxohi chaqai ca qatooỹaguii quiyim ñiiñi. 23Ma' da chaalataxac sqai 'nejem cá'maq na'ic, chaqai da 'ueenataxac sqai 'nejem ca chi qoỹanñi nooỹac. 24'Ajñii na ratecsan, ma' ná sqai danaxan, chaqai se raqataxan, chaqai sqaica ca lapoonaxanaxaqui, chaqai qaica ca lo'xac. Qam ñi qota'olec qui'ỹaxantac na'maxare. ¡Qam qamiri ỹapacauec ca rashivichaxaguii, sqai 'ñiita ana qo'oollipi! 25¿Ca negue' ca caqamiri quiyim ỹapaguec ca lachitachic, ca' ishit quiyim noquiicshiguim ca ladogaxa? 26Ma' quiyim qamiri sqai shichii cá'maq sqa lo, ca ¿chi'negue queta' 'xoic ca rque'guenataxanaxahi queca liỹa?
27Ñaqa 'ajñii da lañaqtaxac ana peue 'ue ana lenoỹaxai. Ma' ana'maxare se ro'ueenataxan, chaqai se raqaletenaxan. Qam aỹim shinac quiyim vire'ta so nashi Salomón quesá'ogue so no'ueetaxat, sqai 'nejem da no'ueetaxac cana lenoỹaxai. 28Ma' no'm ñi qota'olec ỹa'ue na no'ueetaxat ana peue quiyim nagui hueetalec na no'ueenaxa, ca nete'e, ca qaỹavigaxat qainaxaugui ca nqatelaxanaxaqui, ¡huose'quet se ỹa'ue ca no'ueetaxachii, qamiri cocho'qui' ca rpi'ỹaxaguii! 29Ca' vichiguiño' mesqai 'xoic ca rachitachiguii, quiyim daañitaque ca qanoxohi chaqai queca ni'chiigui. 30Ma' na qomyipi hueetalec ana 'laua chaqainaua nauá'maq coỹaretecto naua'que nauataxare'. Qam qamiri 'ue ñi qata'ahi quiyim shi'gue ỹa'den quiyim qamiri viñitapigui naua'que nauajo. 31Qam qamiri ỹaatqajam na'xaỹaxañiỹa da lo'ueenataxanaxac ñi qota'a quiyim mashic ỹoiquentac ná'ogue najo, ca' qai'neeta coñiguit ma'le naua'que nauajo.
Da nesallaxa hueeta'gue da piguim
(Mateo 6.19-21)
32Totaxan ro'chii, ma' qamiri 'ñiita acá'maq ỹalamqate iloxoiqatecse qagreta. Qamiri sqo vite', qam ñi qata'ahi ỹaatqajam ỹa'maxarente' qamiri quiyim nouañiỹau'a da lo'ueenataxanaxac ma' ỹoiquentac ná'ogue najo. 33Miiñii naua rouenaxahi. Ime, ca' 'ỹaañim na 'ue ca ỹouentaque. Ime, ca' 'viichii aca qachoxoguii se ishit quiyim qo'oq, chaqai da nesallaxa hueeta'gue da piguim ma' se imeho, chaqai se inoxono ca cuataxai, chaqai se rechigaxan ca pit. 34Ma' cá'maq hueeta'gue ca resallaxahi, ca' chaqaica hueeta'ñi añi re'taxanatahi.
Ỹaatqajam na'maxatetañi ca qom
35Ỹaatqajam na'maxachitañi, ỹaviquetaugui nqai'ñii aca rcoỹeraxanaxaguii. 36'Ñiitam ca nelaatec quiyim nauaanta'guit ca na'co' quiyim novi' chicqa'a ca nashilaxac, qaiyi leuoteta ỹauachigui ca lasom ma' novi' ca'maxare, loqo'm chi roỹaxan. 37Chalego la'maxa quecauajo nelaatqa quiyim ma' novi' ca na'coote' iuanejlgoto quiyim ñaq neloosauec ma' novi'. Ỹaatqajam llic da shinac quecajo a'co' na'maxajñi, ca nqa'xanaxañiñi caua'maxare, iloxoỹaxandelec ca nqui'ỹaxala', ime, ca' niỹoqshiguim ca na'ic. 38'Eno'm novi' queca pe lauel, loqo'm ma' na'xa'atac, qam no'm novi' iuanejlgoto ñaq neloosauec, chalego la'maxa ma'le quecauajo nelaatqa. 39Ca' 'yiiñita dajo shinac quiyim 'ue ca lalamaxat ca 'imec quiyim ỹa'deenta ca loviraqa' ca cuataxai chaqa'ma' yi nelootauec, ca se ỹasen quiyim qai'guentau'a quiyim qarocachot. 40Ca' qamiri qai'neeta ỹaatqajam na'maxachitañi, ma' ne'laqataxanto ca loviraqa' najo ỹale llaalec.
Ca nelaatec ipacqajanchigui ca nelaataxac chaqai ca se ipacqajñigui
(Mateo 24.45-51)
41Ca' so Pedro renataxan:
—Qami' qara'gaxala', dajo raloqojnaxanaxachi', ¿peeta'a nodaaterec tauguilo qomi', loqo'm ná'ogue na liỹa qomyipi qai'neeta?
42Ca' so qara'gaxala' 'naaco':
—¿Ca nega'ỹo' ca 'nejem ca nelaatec qamaxaraic chaqai 'deenaxanqachaqaic quecá'maq ca na'co' pataxalec cá'ogue ca louenec queca la'a' quiyim qui'ỹaxanataxan ma' ỹovirelec ca laloqo'? 43Chalego la'maxa quecajo nelaatec quecá'maq quiyim novi' ca na'co', ca natenejlec ỹo'ueetetac ca nelaataxaset. 44Aỹim ỹaatqajam llic da shinac quecajo a'co' ỹamaxalec ma'le quiyim reloxoỹa'a cá'ogue cá'maq louenec. 45Qam quecajo 'neetapega quiyim sqaua' novi' ca na'co', ca' ỹouaxantac na liỹaripi nelaatqaipi chaqana nelaataipi, ime, ca' quelec da lqui'ỹaxac, chaqai da ne'taxac quena lataxa, 46ca' so na'co' novi' quecajo na'xa'a quiyim so lelaatec se ỹahotaque chaqai ca laloqo' se ỹa'den, ime, ca' qaỹa'ue ca nouaxanaxaset chalego lecaic, 'nejem nqohin ca nouaxanaxaset ná'maq mese na'xaỹaxan.
47Qam ca nelaatec quiyim ỹa'den ca ỹahotaque ca na'co', qam se na'maxatetañi, chaqai se na'xaỹaxan, ca' ca'maxare ỹaatqajam 'xoic ca nouaxanaxac ma'le. 48Qam ca nelaatec quiyim se ỹa'den ca ỹahotaque ca na'co', ca' ỹo'uet ca chicqaugui ca nouaxanaxaset, ca sqailligueme' ca nouaxanaxaset. Ma' ca 'xoic ca qoỹaanem, ca 'xoic ma'le ca qaroỹaxanaque, chaqai ca 'xoic ca qaipataxalec, ca paguec lecaic ca qaroỹaxanaque.
So Jesús chaqaiso so chicqochigui quiyim neuagaxat na qom
(Mateo 10.34-36)
49Aỹim ñanac quiyim scopata'a ca norec quena 'laua; chaqai ¡chalego na ishoxo quiyim chaqa'ma' ỹaviquetaugui nagui! 50Aỹim sai'a quiyim 'xoic ca i'xoric, 'nejem ca nocoraxanaxac, chaqai ¡chalego na ỹachicoxo quiyim chaqa'ma' sahotaque quiyim ỹovirelec! 51Qamiri ¿pe'taxañitaque quiyim ñodo ca leuagaxa na qomyipi? 'E', qaidaata quiyim neuagaxat na qom. 52Ma' nagui taachi'ñi quiyim quecaua cinco queca na'a' chaqa'ma' neuagaxate', quecaua tres npa'guento caua dos, chaqai caua dos npa'guento caua tres. 53Ca neta'a npa'guente'e' ca llaalec, chaqai ca ñaalec npa'guente'e' ca leta'a. Aca nate'e npa'guente'e' aca llaale, chaqai aca ñaale npa'guente'e' aca late'e. Aca 'ỹoqoro npa'guente'e' aca late, chaqai aca nate npa'guente'e' aca ni'ỹoqoro.
Na netanqaipi na piguim
(Mateo 16.1-4; Marcos 8.11-13)
54So Jesús qai'neeta 'naapega so qomyipi:
—Quena' qamiri huañiỹa na naueguelec chicqo'tegue da lauashiguim, ime, ca' 'ñiỹac ỹaxat ma'le. Ca' chaqaida ipaquichigui. 55Chaqai quena' pe'taxanshiguim na nonot queda 'guiñi, ca' 'ñiỹac 'xoic ma'le ca npa'ỹaaxa. Ca' chaqaida ipaquichigui. 56Ca' ¡qamiri mashic 'ñiitapega quiyim qamiri 'maxaraqa! Ma' qamiri 'yiiñii 'xachii na netanqaipi na piguim chaqai na 'laua, qam ¿chi'negue ma' sqa 'yiiñii ca 'neete' naua na'xata' seuqatauguilo nagui?
Nquipichira'pegue' quiyim na'maxachire'e' ca npa'guenaxaua'e'
(Mateo 5.25-26)
57Qam qamiri ¿chi'neco' ma' se nimichiỹalta', qaiyi 'viichii ca ỹa'maqachiguiñi? 58Ma' no'm 'ue ca ỹamaxalec qami' ca rasauaxashichi', ime, ca' talaxanegue qami' queca nashi, qam no'm ñaq quiita'gue ca nayic, 'maxaraic quiyim chaqa'ma' na'maxachire'e' ca npa'guenaxaua'e', qaiyi se ishit qaỹauegueu'a qami' cá'maq imitaque ca rasauaxashichi'. Ca' queca nimiitaxanaq queca nasauaxaset ilara'a qami' ca nouaataxanaq, ca' queca nouaataxanaq ỹanaugui qami' ca ncoñiitaxanaxaqui. 59Ca' aỹim shinapega qami' quiyim sqai shichi' nenoxoñirec cacajo ncoñiitaxanaxaqui quiyim saqa' shivichiñi' aca pa'aatec ra'ualli'i'.

Currently Selected:

Lucas 12: MCV91

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy